La câteva luni după ce au votat într-o veselie hotărârea prin care se instituia o taxă pentru locatarii din clădirile de patrimoniu, PDL-iştii au făcut stânga-mprejur. Abia acum şi-au dat seama că banii pentru refacerea monumentelor istorice nu sunt colectaţi "constituţional".
E de mirare cum Dorin Corcheş acceptă să fie trompeta sau, după caz, vidanja partidului în asemenea situaţii. Când l-am auzit plângând că a votat în necunoştinţă de cauză pentru că ar fi primit prea târziu proiectul de hotărâre, mi-am amintit nemuritoarele cuvinte ale fostului ministru de interne ceauşist Tudor Postelnicu: "Am fost un dobitoc!".
Că bravii noştri consilieri locali nu ştiu ce votează nu mă mai miră. Probabil că în timpul şedinţelor preferă să joace sudoku, flori-fete-şi-băieţi sau caută site-uri porno. Dar povestea cu taxa pe monumente a intrat şi în dezbatere publică, aşa că alibiul cu necunoaşterea pică din start.
Iniţial am crezut că demersul lui Corcheş se datorează faptului că importanţi lideri PDL au case de patrimoniu pe Republicii sau în Piaţa San Pietro (fostă Unirii). Şi nu-i de colea să scoată acum 10.000 de euro să-şi repare faţadele. Vă daţi seama câtă vodcă şi bere ar putea lua de banii ăştia, sau câte amante ar putea întreţine?
De fapt, miza e alta şi are sens strict politic. Cei din PDL şi-au dat seama că renovarea clădirilor din centrul istoric poate avea o importantă miză electorală. Dacă Bolojan se va lăuda cu 3-4 palate renovate, după ce ani de zile acestea n-au fost decât devalizate, ar putea câştiga enorm în ochii orădenilor.
Şi totuşi, părerea mea e că oamenii lui Filip n-au de ce se îngrijora. Căci nu poate vopsi Bolojan atâtea case câte şi-au procurat PDL-iştii într-un singur mandat.