Statisticienii trag linie sub cifre, iar rezultatele sunt dramatice. Anul 2020, marcat de pandemia noului coronavirus, a fost, evident, mai slab decât precedentul.

"Fenomenul global nu avea cum să ocolească judeţul Bihor. Pandemia a declanşat o cădere economică în producţia industrială, perioada de lockdown a afectat industria turismului, iar în domeniul transporturilor mobilitatea aeronautică a scăzut cu 80%", spune preşedintele Consiliului Judeţean, Ilie Bolojan.

"Se anunţă o criză!"

La o lună după încheierea anului 2020, statisticienii încă adună cifrele dezastrului. Rapoartele pe ultimul trimestru al anului precedent sunt încă în lucru, dar datele brute sunt lămuritoare. Trendul naţional indică o scădere a producţiei industriale cu circa 12,1%, a celei agricole cu 6,7%, a exporturilor de bunuri cu 13,6%, iar a serviciilor cu 13,8%.

Judeţul Bihor nu putea face excepţie. "Nu îmi amintesc să mai fi întâlnit după anii ʼ90 o astfel de scădere. Părerea mea este că se anunţă o criză", spune un statistician. Potrivit evidenţelor Institutului Naţional de Statistică, fără datele pe decembrie, anul trecut cifra de afaceri a firmelor cu profil industrial din Bihor a scăzut cu 11%, iar producţia industrială realizată s-a diminuat cu 20% faţă de aceeaşi perioadă din 2019. 

Restrângerea economiei a ţinut veniturile bihorenilor sub media naţională, fără perspectiva unei egalizări. "Salariul mediu brut a fost de 4.476 lei la finalul lunii noiembrie, cu 329 lei mai mult decât în aceeaşi lună din 2019, dar în continuare sub media pe ţară, de 5.565 lei", zice specialistul.

"Victimele pandemiei" 

Diminuarea producţiei la nivelul judeţului, pe fondul reducerii comenzilor, a fost urmată de disponibilizări. Rata şomajului a urcat de la 1,4% la 2,2%. Numărul şomerilor bihoreni a crescut de la 3.690 persoane în decembrie 2019 la 5.965 de persoane în decembrie anul trecut. Cu 2.275 mai mult! "Oamenii aceştia sunt victimele pandemiei", spune Békési Csaba (foto), directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Prăbuşirea economiei a fost atenuată doar de intervenţia statului. Începând din 18 martie, bugetul central a acoperit 75% din salariile celor 50.000 de bihoreni care au beneficiat de şomaj tehnic ca o alternativă a concedierii. "Dacă suma ajutoarelor de şomaj plătite în Bihor într-un an este undeva la 20 milioane lei, anul trecut în doar 9 luni s-au plătit 150 milioane lei pentru şomajul tehnic, de peste 7 ori mai mult! Fără acest ajutor, în loc de 6.000 de şomeri, am fi avut astăzi 56.000 de şomeri", spune Békési.

O evoluţie în "K"

Realitatea a infirmat previziunile specialiştilor care anunţau pentru 2020 o evoluţie a economiei în forma literei V, cu o cădere bruscă şi o revenire accelerată, sau de W, cu scăderi şi reveniri rapide şi succesive. Potrivit evidenţelor AJOFM Bihor, evoluţia economică a luat două direcţii opuse. 

"Economia judeţului a cunoscut o evoluţie în forma literei K, cu două direcţii complet diferite. Am avut sectoare în căutare de personal, cum ar fi industria producătoare de electronice şi electrotehnice pentru domeniul sanitar, de instrumentar şi echipamente farmaceutice, construcţiile şi comerţul cu materiale de construcţii - care au cunoscut o creştere - şi domenii care s-au prăbuşit, cum ar fi industria ospitalităţii şi industria uşoară, producătoare de confecţii sau încălţăminte", spune directorul AJOFM.

"Un maxim istoric" 

Restricţiile de circulaţie şi închiderea şcolilor le-au permis constructorilor să lucreze fără grija deranjului provocat în trafic. Spre exemplu, în Oradea volumul construcţiilor a atins un maxim istoric. "Direcţia Tehnică a avut cele mai mari realizări din istoria sa. Valoarea lucrărilor realizate s-a ridicat la 113 milioane lei, de trei ori şi ceva mai mult decât în 2019, când, oricum, s-au făcut cu 25% mai multe investiţii decât în 2018", spune directorul Mircea Ghitea.

Chiar dacă numărul autorizaţiilor de construire eliberate a scăzut de la 2.822 în 2019 la 2.481, pe fondul incertitudinii privind evoluţia pandemiei, constructorii au atacat şantierele deja deschise. "2020 a fost un an fără ploi, am început lucrul devreme, în primăvară, şi am închis şantierele doar la jumătatea lui decembrie. Cifra de afaceri a fost cu 10% peste cea din 2019", spune patronul grupului de firme Gavella, Gheorghe Vajai (foto).

Construcţiile au crescut vânzările producătorilor de materiale. "Producţia a fost cu circa 3% peste cea din 2019, de circa 85.000 metri cubi de polistiren pe an. În schimb, cifra de afaceri a scăzut cu circa 5%, ca urmare a ieftinirii materiei prime", spune directorul Congips, Ioan Lezeu.

Turismul pe butuci

La cealaltă extremă, industria ospitalităţii a cunoscut cel mai prost an de după 1989. Perioada stării de urgenţă, când unităţile de cazare au fost închise, restricţiile sanitare impuse hotelierilor şi cele de circulaţie impuse turiştilor au afectat dur operatorii din domeniu.

Potrivit statisticilor oficiale, numărul sosirilor în spaţiile de cazare bihorene s-a înjumătăţit în primele 11 luni din 2020, de la 506.729 la 252.187 de turişti. "Cele mai puţine sosiri s-au înregistrat în aprilie 2020, cu numai 2.201 turişti înregistraţi", explică statisticianul.

Concret, gradul de ocupare s-a redus la mai mult de jumătate în noiembrie anul trecut, la 14,8% faţă de 38,6% în aceeaşi perioadă din 2019, cu impact direct asupra profitabilităţii firmelor. "Am încheiat pe profit doar ca urmare a primelor trei luni din an, când a mers foarte bine, a perioadei de vară, când gradul de ocupare a urcat la 90%, şi a sărbătorilor de iarnă, când a fost de 85%", spune directorul complexului President din Băile Felix, Dumitru Fechete (foto). Dar profitul este cu 45% sub cel de anul trecut, iar alţi operatori mai mici n-au făcut nici atât.

Mai mulţi morţi...

De altfel, în Bihor nu doar numărul turiştilor a scăzut anul trecut, ci şi cel al locuitorilor. Spre exemplu, la 1 iulie 2020 judeţul număra 615.444 de locuitori, faţă de 616.029 la aceeaşi dată în 2019.

Sporul natural, calculat ca diferenţă între totalul născuţilor vii şi cel al deceselor, a fost negativ tot anul, ceea ce a făcut ca la sfârşitul lui 2020 numărul decedaţilor să fie cu 676 peste cel al nou-născuţilor. Cel mai bun exemplu este Oradea, unde numărul căsătoriilor a scăzut de la 1.550 de familii nou întemeiate în 2019 la doar 973 în 2020, iar cel al naşterilor s-a diminuat de la 5.508 acum doi ani la 5.124 anul trecut. 

În schimb, numărul deceselor a "explodat" de la 3.360 în 2019 la 4.161 în cursul anului 2020. "Numărul deceselor a început să crească de la jumătatea anului. Dacă în vremuri normale aveam maximum 8 înmormântări pe zi, spre sfârşitul lui 2020 am ajuns şi la 13", spune Liviu Andrica, directorul Administraţiei Domeniului Public, cea care administrează cimitirul municipal. De altfel, aceasta şi este capacitatea maximă de organizare a cimitirului fără ca slujbele oficiate la capele şi cortegiile funerare să se deranjeze între ele. 

Simplu, auster şi trist. Ca anul pandemiei...

EXCEPŢIA: ORADEA 
Oraşul e pe creştere!

Oradea se numără printre puţinele localităţi din ţară care înregistrează o creştere a populaţiei. "Trendul se menţine de câţiva ani. Dacă la recensământul din 2011 populaţia municipiului era de circa 196.000 de locuitori, anul trecut a ajuns la 221.413 locuitori", spune primarul Florin Birta (foto).

În majoritatea cazurilor este vorba de bihoreni care se mută mai aproape de locul de muncă. "Satele suferă un fenomen de depopulare, în vreme ce urbanul mare atrage populaţia ca un magnet. În Oradea oamenii au la dispoziţie mai multe oportunităţi, mai multe locuri de muncă şi acces la servicii mai bune", zice preşedintele CJ Bihor, Ilie Bolojan.

Potrivit statisticilor, anul trecut Oradea s-a clasat pe locul 10 în topul celor mai mari oraşe din ţară, sub oraşe precum Cluj Napoca (327.272 locuitori) sau Timişoara (325.363 locuitori), a întrecut încă de acum 3 ani Brăila (200.159 locuitori) şi este peste Arad (176.064 locuitori).