Aeroportul Timişoara şi-a găsit un operator puternic, Ryanair. Debreţinul e deja de multă vreme ţinut în braţe de Wizz Air. Clujul a devenit aeroportul nr. 2 al României. Până şi Aradul, care în mod normal ar putea să dispară că-i ia Timişoara zborurile, şi-a găsit o companie care nu doar că face zboruri externe, dar şi concurenţă pe cele interne Taromului.
Evident, toate aceste mişcări pe o piaţă care încearcă să suplineasă lipsa autostrăzilor s-a făcut în linişte. Asta probabil pentru a nu-i trezi din somn pe cei care muncesc la staţiunea balneară Consiliul Judeţean Bihor.
Conducerea CJ Bihor îşi asumă meritul reabilitării Aeroportului orădean chit că singurul ei merit e că modernizarea s-a produs în mandatul ei. Adevărata artă este, însă, să pui în valoare investiţia, altfel ea nu valorează mare lucru. Scuzele că negocierile sunt dure şi durează mult, că înainte trebuia predată la cheie pista, nu ţin de cald.
De 25 de ani preşedinţii CJ Bihor s-au pensionat, şi-au schimbat meseriile, unii se pregătesc de puşcărie, dar directorul Aeroportului, Gheorghe Pasc, a rămas neclintit. Când îşi simţea postul în pericol ajungea să le spună şefilor că are pile la băieţii cu ochi albaştri şi era lăsat în pace. După ce a îngropat practic Aeroportul prin taxe uriaşe, tot el se ocupă cu găsirea operatorilor.
Ce ne trebuie ca să avem şi noi curse externe? Cred că principala condiţie e ca primul zbor din funcţie să fie al şefului Aeroportului, urmat apoi de şefii CJ. Altfel nu ne rămâne decât să asigurăm apă călduţă şi sare pentru cei care negociază pentru noi. Pentru gargară.