Mai bine de zece ore a durat, marţi, Adunarea Generală a PPDD Bihor, la care au participat, începând de la ora 10 dimineaţa, reprezentanţii a 67 de organizaţii locale, reuniţi la un sediu provizoriu din Centrul Civic pentru a vota o conducere legitimă. Evenimentul a fost colorat cu numeroase înjurături (de mamă şi de Dumnezei), de revelaţii (că Dan Diaconescu "nu ţine cu poporul"), dar şi de bodyguarzi.

Dimineaţa, Mărieş

Alegerea conducerii PPDD Bihor s-a desfăşurat, marţi dimineaţă, sub semnul nervozităţii, în contextul în care participanţii ştiau că la Oradea urma să sosească doi trimişi de la Bucureşti, Simona Man (în acte preşedinta partidului) şi Liviu Neagu (secretarul general), însărcinaţi de Dan Diaconescu să-l pună preşedinte, în ciuda voinţei membrilor filialei, pe Ioan Lascău, fost şef al Direcţiei Finanţelor Publice Bihor, în prezent judecat pentru fapte de corupţie legate de funcţia pe care a deţinut-o.

În jurul orei 15.00, alegerile erau încheiate, iar preşedinta interimară Irina Mărieş, care a şi "dezvoltat" filiala până ce aceasta a ajuns la circa 6.000 de membri, a anunţat rezultatul. Conform numărătorii voturilor, 27 de organizaţii locale au votat-o pe ea ca şefă a organizaţiei judeţene, în timp ce 7 organizaţii l-au preferat pe Dorin Curtean, patronul unei firme din Popeşti, iar cea de-a treia candidată, Maria Dascălu, nu a primit niciun vot.

În timp ce Mărieş anunţa rezultatele în aplauzele colegilor, la telefon (pus pe speaker) o căuta preşedinta de la Bucureşti, Simona Man, care i-a cerut să evacueze sediul, întrucât alegerile nu au fost statutare.

"Ăsta nu mai îi partidul poporului, ci al mafioţilor şi al bandiţilor!", a izbucnit, la aflarea veştii, Florian Budea, unul dintre fanii lui Dan Diaconescu din zona Beiuşului (fost lider sindical la Exmob la mijlocul anilor '90). "Am chemat televiziunile şi vreau să intru cu Dan Diaconescu în direct la Realitatea şi la Antena 3, să-l întreb cum zice el că vrea democraţie şi libertate în România dacă nici în partid nu vrea democraţie şi libertate?", a strigat Budea.

După-amiaza, Lascău

După o oră, în jurul orei 16.30, la sediul provizoriu din Centrul Civic (închiriat de la o firmă) au sosit şi trimişii de la Bucureşti, Simona Man şi Liviu Neagu, alături de un bodyguard care a impus tuturor respect, moment în care o parte din PPDD-işti au plecat, spunând că nu vor să mai audă de acest partid.

Alţii, însă, au rămas, dar - pe rând - unii au mai ieşit din sediu pentru a le declara jurnaliştilor prezenţi că "înăuntru se petrece o mascaradă", pentru că "ni-l pune şef pe mafiotu' ăla de Lascău".

Între cei care au plecat s-a numărat inclusiv Irina Mărieş, care a dezvăluit că solii lui Dan Diaconescu, ca să nu plece din partid, i-au oferit funcţia de prim-vicepreşedinte. "Nu ştiu ce o să fac", a spus Mărieş, înainte de a părăsi locul adunării.

Urmează "reconstrucţia"

În jurul orei 19, noua "echipă" a ţinut o conferinţă de presă, în care secretarul general al PPDD, Liviu Neagu, a precizat că alegerile de dimineaţă au fost nestatutare, întrucât de la Bucureşti a fost numit preşedinte interimar Ioan Lascău, cu sarcina să organizeze alegeri în cadrul filialei. Neagu a spus, de asemenea, că cei care au participat şi au fost votaţi în cursul primei jumătăţi a zilei nu vor fi sancţionaţi, ci sunt aşteptaţi "să vină alături de noi", pentru că au greşit "la supărare".

"Domnul Lascău a fost numit pentru că este o personalitate în plan local, are carismă, resurse logistice, a condus o instituţie şi are disponibilitatea de a face politică", a mai spus Neagu. "Domnul Lascău s-a cunoscut cu Dan Diaconescu acum un an, de când încercăm să-l cooptăm în politică. Dânsul (n.r. - Lascău) a avut unele probleme personale, a avut o reţinere, dar acum poate să-şi desfăşoare activitatea fără probleme", a conchis Neagu, referindu-se la problemele cu Justiţia ale preşedintelui numit de la Bucureşti.

Întrebaţi ce poziţie au faţă de acuzele că au dat conducerea organizaţiei unor "mafioţi şi bandiţi", cum s-au exprimat unii membri ai PPDD Bihor, cei doi trimişi de la centru au răspuns că "trebuie să definim ce înseamnă mafiot şi bandiţi" şi au spus că poate fi membru în acest partid orice cetăţean care nu a fost condamnat definitiv.

Cu "carismă", dar şi cu dosar

Ioan Lascău a fost director al Direcţiei Finanţelor Publice de la jumătatea anilor '90, cu susţinerea PNŢCD (fără ca el să fi fost membru al acestui partid), fiind trimis în judecată în 2005 de către DNA pentru luare de mită, abuz în serviciu, participaţie improprie la evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, spălare de bani şi bancrută frauduloasă.

Între altele, Lascău a fost acuzat că i-ar fi pretins administratorului unui hotel să-i plătească materiale de construcţii de 300 milioane lei vechi, precum şi alte foloase de circa 100 milioane, pentru a-i aproba în regim de urgenţă cereri de rambursare a TVA şi pentru a nu fi controlat. Lascău a mai fost acuzat, de asemenea, că sub acoperirea firmei La Piovra SRL, ar fi cumpărat un spaţiu comercial din Oradea asupra căruia Finanţele instituiseră un sechestru asigurator, pentru ca ulterior să-l revândă unei bănci, la un preţ de patru ori mai mare. În fine, DNA i-a imputat că în 2003 a împiedicat recuperarea unei creanţe de 1 miliard de lei vechi de către lichidatorul unei firme, determinându-l pe administratorul firmei să emită o chitanţă falsă prin care să ateste că suma i-ar fi fost restituită.

Tribunalul Braşov l-a condamnat în acest proces pe Lascău doar pentru ultima faptă, la 30.000 de lei amendă penală, pentru instigare la bancrută frauduloasă, achitându-l faţă de restul acuzaţiilor. Pe 28 februarie, însă, Curtea de Apel Brașov a dispus achitarea totală a lui Lascău, procesul fiind în prezent pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Lascău mai are pe rol un dosar penal, pentru trafic de influenţă, fiind acuzat că ar fi pretins de la directorul unei firme suma de 18,5 miliarde lei vechi, pentru a interveni la Ministerele Finanţelor şi Mediului în scopul decontării preferenţiale a unor lucrări efectuate pentru Administraţia Naţională Apele Române. El a fost condamnat în acest dosar, anul trecut, de către Tribunalul Bucureşti, la 7 ani de închisoare cu executare, însă sentința a fost schimbată de Curtea de Apel Bucureşti care a decis achitarea fostului șef al Finanțelor Bihor, pentru inexistența faptelor. Și acest proces se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.