Aleşii bihorenilor au reuşit, marţi, să fie unanimi în încercarea, cel puţin declarată, de a sprijini dezvoltarea economică şi socială a judeţului prin racordarea la reţelele magistrale ale companiei naţionale Transgaz a cât mai multor comune şi oraşe din judeţ.

Concret, cu 34 de voturi din 34, consilierii judeţeni au aprobat un „acord de principiu pentru participarea judeţului Bihor la „Programul de Dezvoltare Zonală Gaz în Bihor” şi încheierea unor acorduri de parteneriat cu asociaţiile de dezvoltare intercomunitară şi unităţile administrativ-teritoriale interesate, în scopul iniţierii şi dezvoltării proiectului”.

Potrivit acestui proiect, Societatea Naţională Transgaz a comunicat anul trecut Consiliului Judeţean o propunere a Planului de Dezvoltare a infrastructurii de transport a gazelor naturale din judeţ în care se regăsesc lucrări de investiţii propuse a fi făcute în Bhor pentru dezvoltarea alimentării cu gaze naturale a oraşelor şi comunelor, ulterior între reprezentanţii Transgaz şi cei ai CJ având loc întâlniri de lucru pentru a stabili „demersurile necesare extinderii reţelelor de gaz în judeţ şi a aportului fiecărei entităţi la realizarea şi implementarea programului”.

Concret, în funcţie de poziţionarea magistralelor, judeţul Bihor ar urma să fie împărţit în patru zone: Nord-Vest (pe direcţia Valea lui Mihai, Săcueni, Şimian, Tarcea, Cherechiu, Buduslău, Diosig), Nord-Est (pe direcţia Abram, Balc, Suplac, Tăuteu, Popeşti, Derna, Chişlaz), Centru (Aleşd, Oşorhei, Sânmartin, Cetariu, Ineu, Săcădat, Brusturi, Sârbi, Spinuş, Tileagd, Lugaşu de Jos, Ţeţchea, Aştileu, Copăcel, Vârciorog, Măgeşti, Vadu Crişului, Auşeu, Borod, Şuncuiuş, Bratca) şi Sud (Beiuş, Vaşcău, Ştei, Nucet, Mădăras, Husasău de Tinca, Hidişelu de Sus, Drăgeşti, Lăzăreni, Ceica, Sâmbăta, Dobreşti, Pomezeu, Roşia, Căbeşti, Răbăgani, Holod, Căpâlna, Tulca, Batăr, Tinca, Olcea, Cociuba Mare, Uileacu de Beiuş, Şoimi, Pocola, Remetea, Curăţele, Drăgăneşti, Budureasa, Bunteşti, Pietroasa, Finiş, Tărcaia, Lazuri de Beiuş, Rieni, Lunca şi Cărpinet).

Fie distinct, fie grupate în ADI-uri (asociaţii de dezvoltare intercomunitară), aceste unităţi administrativ-teritoriale urmează să întocmească studii de fezabilitate pentru conectarea la magistralele de gaz, apoi aceste SF-uri urmează să fie aprobate de autorităţile abilitate (numeroase), apoi să obţină acorduri de acces la Sistemul Naţional de Transport al Gazelor Naturale şi, în final, să concesioneze sistemele de distribuţie (de la reţelele secundare spre consumatori, adică locuinţe şi agenţi economici).

În baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă a judeţului Bihor adoptată prin HCJ 161/2014, CJ şi-a asumat sarcina de a contribui la dezvoltarea serviciilor publice, astfel încât, în temeiul respectivei Hotărâri de acum cinci ani, aleşii bihorenilor au aprobat un acord de principiu pentru sprijinirea ADI-urilor şi UAT-urilor în vederea racordării la reţeaua de gaz.

„Toată lumea va fi ajutată de Consiliul Judeţean cu jumătate din cheltuieli pentru SF. Primarii au fost mulţumiţi de această soluţie, este un ajutor foarte mare pentru ei”, a declarat în şedinţa CJ de marţi preşedintele Pasztor Sandor, înainte ca toţi consilierii să-şi dea votul pentru proiectul noii Hotărâri.

Anul trecut, tot mai multe comune şi oraşe din judeţ şi-au exprimat intenţia de a se racorda la reţelele de gaz, însă transformarea acesteia în realitate este greoaie atât din cauza birocraţiei, cât şi a costurilor de realizare a documentaţiilor, CJ neoferindu-le până acum niciun fel de sprijin concret în acest scop.