Clanul popilor: Care sunt neamurile care îşi împart influenţa în Episcopia Ortodoxă

Tot al treilea preot bihorean este fiu, ginere, văr, cumnat sau fin de popă. În Bihor harul preoţesc se transmite pe linie de sânge sau rudenie prin alianţă.

Tradiţia, începută în zorii comunismului românesc, când biserica îşi ajuta preoţii aflaţi în vizorul puterii ateiste angajându-le progeniturile, a degenerat până acolo încât Episcopia Ortodoxă s-a transformat într-o încrengătură de clanuri preoţeşti în care cu greu pătrunde cineva din afară. "Poţi fi tu cel mai bun absolvent de Teologie. Dacă nu ai rude în sistem n-o să prinzi niciodată o parohie", se plâng, nu degeaba, tinerii teologi.

Neamul ortodocşilor

Unul din rolurile fundamentale ale bisericii este să modeleze societatea. În Bihor, însă, Biserica Ortodoxă s-a lăsat ea modelată, preluând defectele societăţii. Preoţii vorbesc cu jumătate de gură despre angajările făcute pe pile, parohiile vândute ca la piaţă, nepotismul şi diletantismul din Episcopie, dar se feresc ca de Necuratul să ia atitudine.

Dincolo de ascultarea datorată superiorilor şi teama de răspopire, fiecare paroh are un interes meschin să tacă. "Aproape că nu este preot care să nu îşi fi băgat un fiu, un ginere sau un fin în biserică, sau să nu plănuiască să facă asta. Aşa că nimeni nu are interesul ca lucrurile să se îndrepte", spune cu obidă un preot.

Perpetuarea sistemului clientelar a dus în timp la apariţia unor clanuri preoţeşti care au tot interesul să blocheze o concurenţă reală, conform principiului "prost, dar e de-al nost'".

Mai bine nu se poate...

Judecând după teama cu care vorbesc de el preoţii bihoreni, cel mai puternic clan din Episcopie este cel condus de stareţul mănăstirii Izbuc, Mihail Tărău. Harnic, inteligent şi oportunist, Tărău a fost hirotonit preot în 1995 la Bucureşti din ordinul PF Teoctist, la insistenţele fostului rector Teodor Maghiar. Ungerea ca preot s-a făcut împotriva voinţei episcopului locului Ioan Mihălţanul, care ştia că Mihail fusese părăsit de soţie cu scandal, la câteva zile după nuntă, şi nu era un bun exemplu pentru obşte.

Instalat la Podul Văleni, Mihail a fost atât de iubit de enoriaşi încât mai multe bătrâne i s-au dat în grijă lăsându-i în schimb casele. Adus în 2005 la Băile Felix de către arhiereul vicar Petroniu Florea Sălăjanul, care se dorea episcop de Oradea, Mihail s-a călugărit şi a ajuns curând eclesiarh, un fel de paroh, al catedralei episcopale. Legenda spune că s-ar fi apropiat de Petroniu graţie cadourilor făcute din banii încasaţi pe vitele şi casele vândute în Prahova. "Vai părinte, au ajuns lanţurile vacilor la gâturile episcopilor", i-ar fi reproşat o bătrână.

Apropiat de Petroniu, Mihail a ţinut slujbe şi posturi pentru alegerea acestuia ca episcop, după care a trecut cu arme şi bagaje de partea învingătorului. Preoţii spun că eclesiarhul şi-a făcut intrarea la Sofronie cu ajutorul unui baston episcopal îmbrăcat în argint şi s-a pus în slujba acestuia urcând pe rând treptele bisericeşti, de la vicar administrativ în locul descăunatului Vasile Bota până la cea de arhimandrit. Cea mai mare pe care o poate ocupa ca fost preot divorţat...

Vremuri bune

Instalat stareţ la Izbuc, Mihail a crescut vizibilitatea mănăstirii prin măsuri care cuprind de la investiţii masive până la promovare pe Facebook. Stareţul a ştiut să se facă indispensabil episcopului Sofronie, căruia i-a amenajat o casă de vacanţă la intrarea în mănăstire, unde Prea Sfinţitul se retrage cât de des poate. Trecerea pe care o are pe lângă episcop şi lipsa de implicare a acestuia în viaţa pastorală l-a transformat rapid pe Mihail în cea mai puternică persoană din Episcopie. La el se spovedesc tinerii care vor să se hirotonească preoţi şi tot la el vin preoţii care doresc să schimbe parohia.

Conform unui mercurial neoficial, preţul unei parohii mici, cu 40 de babe, începe de la 2.000 euro şi poate urca până la 10.000 euro pentru o parohie vecină Oradiei. Plăţile se fac cu titlul de donaţii către mănăstire sau sub forma invitării pelerinajului pe care îl fac călugării de la Izbuc pe la bisericile din judeţ cu o raclă cu moaşte dăruită stareţului de către maica Mina (foto) de la Mănăstirea Sfintei Cruci. Pentru a se pune bine cu puternicul zilei...

La familia...

Odată curăţaţi prin taina spovedaniei, candidaţii mai au de trecut examenul psihologic susţinut cu sora stareţului, Camelia, conferenţiar în psihologie. Oficial, măsura este luată pentru a evita instalarea unor preoţi cu probleme comportamentale, dar neoficial se urmăreşte alegerea unor personalităţi obediente care să nu pună probleme apropiaţilor conducătorului neoficial al Episcopiei. Iar de aici, încrengăturile se ţin lanţ...

Camelia este soţia preotului Marin Dindelegan, care slujeşte din 2008 în parohia Ioşia I, împreună cu părintele Ioan Mitraşcă. Dindelegan a fost ani de zile preot în Husasău de Criş, satul de baştină al lui Teodor Maghiar, de care s-a apropiat suficient pentru a-l putea ruga să intervină pe lângă Patriarh pentru hirotonirea cumnatului când episcopul refuza asta. Din familia Dindelegan mai fac parte preotul Gheorghe, adus din Cheresig la Gepiş în 2011 şi încă un frate care slujeşte în afara judeţului. Influenţa clanului este mărită de numeroşii fini, cum ar fi Cornel Baciu Borz, preot în Popeşti, care are şanse mari la funcţia de protopop de Maghita.

Printre protejaţii lui Mihail se mai numără familia Sotoc. Preot în Fughiu, tatăl Ioan şi-a adus în biserică doi fii: Lucian, preot în Ghida, şi Aurelian, adus în 2012, fără concurs, preot la parohia Sfântul Gheorghe din bulevardul Magheru. Un an mai târziu, familia a rezolvat cu ajutorul stareţului şi pentru noră un post de contabilă la Episcopie.

De la portărie la ... diaconie

O figură cel puţin la fel de interesantă ca stareţul Mihail este consilierul pentru cimitire Adrian Caba, care l-a îngrijit personal pe PS Mihălţan. Fost portar la Episcopie, Caba a fost făcut diacon de către Mihălţan şi a terminat facultatea de teologie la sfârşitul anilor '90 tot cu binecuvântarea acestuia. După alungarea, iar mai apoi decesul episcopului, Caba şi-a început o carieră înfloritoare pe lângă PS Sofronie, căruia îi face toate comisioanele, fiind în prezent favoritul acestuia.

Graţie trecerii pe care o are, Caba a ajuns administrator al Episcopiei şi director al Fabricii de lumânări. De asemenea, a fost pus consilier cu cimitirele şi preot la capela Haşaş, poziţie din care i-a lăsat fără banii din înmormântări pe preoţii de la Biserica cu Lună, câteva sute de lei zilnic. Profitând de poziţia sa de şef al personalului civil, şi-a angajat soţia la registratura Episcopiei, iar pe finul Marius Popa, preot în Valea lui Mihai, l-a băgat în Adunarea Eparhială, cel mai înalt for de conducere locală.

Între fraţi şi cumnaţi

De altfel, majoritatea oamenilor lui Sofronie şi-au "rezolvat" câte un apropiat. Spre exemplu, consilierul administrativ Antim Oprea (foto) şi-a adus în 2011 fratele, Horea Oprea, fără concurs ca preot la capela cimitirului din staţiunea 1 Mai, transformată în parohie.

Protopopul de Oradea, Dorel Rusu, cel acuzat anul trecut de colaborare cu Securitatea, a avut soţia angajată la Registratura Episcopiei până la pensionarea din 2013 şi şi-a instalat fiul, Cristian Rus, în funcţia de consilier cultural. Fost purtător de cuvânt al Episcopiei, tânărul s-a remarcat printr-o tăcere grea. Nu şi faţă de episcop, printre favoriţii căruia se numără. Rus este şoferul personal al Prea Sfinţitului, post pe care îl ocupă în tandem cu consilierul pentru construcţii bisericeşti, Cătălin Călinescu.

Profitând de poziţia sa, Călinescu şi-a pus finul, Alin Herlea, diacon al episcopului şi director al magazinului bisericesc. Herlea este cumnat atât cu inspectorul eparhial Vasile Ungur, responsabil cu disciplinarea preoţilor, cât şi cu Alin Sonea, profesor la Liceul Ortodox "Roman Ciorogariu" şi preot la Catedrala din Centrul Civic.

După modelul protopopului de Oradea, cel de Beiuş, Ioan Balint, şi-a angajat la rândul lui fiul, Ciprian, la Episcopie, iniţial ca jurist, apoi ca purtător de cuvânt, iar în prezent consilier pe probleme canonice. Ca o măsură de siguranţă, după ce i-au trebuit aproape 10 ani să termine Teologia, Balint junior s-a hirotonit preot la Biserica "Sfânta Treime" din Parcul Traian, pentru a avea unde se retrage dacă va cădea în dizgraţiile episcopului.

Poveste fără sfârşit

Numărul preoţilor care şi-au adus fiii sau ginerii să slujească împreună cu ei este prea mare chiar şi pentru o enumerare succintă. Protopopul de Marghita, Ioan Şugar, şi-a pus fiul preot în Abram şi ginerele, Sorin Suciu, preot în Abrămuţ, răposatul protopop de Tinca, Mihai Iancu, şi-a lăsat fiii Ninel şi Alin în biserica în care a slujit, iar preotul din Tulca, Teodor Iga, a lăsat biserica satului pe mâna fiului său Marius, în vreme ce al doilea fiu a ajuns preot în Ghiorac.

În Oradea, preotul Roman Pintea din Velenţa i-a făcut fiului Cosmin biserică în Nufărul, în Rogerius părintele Gheorghe Nemeş slujeşte cu ginerele Viorel Samaşcă, iar fostul protopop Vasile Puşcaş cu fiul Florin. În Nufărul preotul Ioan Bala slujeşte cu fiul Alin, în Sânmartin părintele Ioan Păşcuţă tot cu fiul Alin, şi exemplele ar putea continua. Recunoscători pentru ajutorul primit în carieră, nu puţini preoţi au luat numele socrilor care i-au făcut oameni. Astfel, Florin Măluţan Cernea, preot în Ioşia, a preluat numele socrului său Gheorghe Măluţan, iar Cosmin Faca Balint şi-a completat numele după tata-socru, protopopul de Beiuş.

Semn că până la urmă în Bihor, Biserica Ortodoxă este o mare familie. Pentru unii mai bună, pentru cei mai mulţi destul de rea. După cât de apropiat e gradul de rudenie faţă de puternicii zilei...

Spre deosebire de normativele "civile", în ciuda incompatibilităţii evidente în care se află preoţii care şi-au pus pe funcţii pruncii, ginerii şi finii, legile bisericeşti nu condamnă nepotismul. Singurele incompatibilităţi stabilite în regulamente se referă la interdicţia de a obţine mai mult de două mandate în structurile de conducere precum Adunarea Eparhială, formată din preoţi şi mireni aleşi pe patru ani, iar la nivelul unei singure biserici nu pot fi membri în Consiliul Parohial rude de gradul I, soţ şi soţie.

Normativele nu conţin nicio prevedere care să reglementeze incompatibilităţile celor 460 de preoţi bihoreni care deservesc cele 445 lăcaşe de cult din judeţ. La aceştia se mai adaugă un corp de personal neclerical format din 560 de diaconi şi cântăreţi.