Bună! Vă rog să o votați pe Adeline, Roxana, Kassandra, Daniela sau Elizabeta... Salut, ai putea să-mi împrumuți 2.678 RON? Am nevoie pe card, ți-i returnez mâine dimineață...
Dacă vi se pare cunoscut, nu e de mirare. Sunt mesaje cu care escrocii au împânzit reţelele sociale iar o singură greșeală - un click, un cod transmis sau un răspuns neinspirat - vă poate lăsa fără bani. Anul trecut au fost păcăliți aproape 500 de bihoreni, iar 2025 nu a început mai bine: sunt 33 de reclamații în nici două luni, adică cel puțin o victimă la două zile!
BIHOREANUL vă prezintă cele mai noi metode folosite de hoții digitali și cum să vă protejați înainte să fie prea târziu.
„Aveţi contul compromis”
Metoda „cont bancar fraudat” face ravagii de ani, dar escrocii găsesc şi acum victime. Pe 9 octombrie anul trecut, o orădeancă a fost sunată de un bărbat care s-a prezentat drept funcționar bancar și a „informat-o” că i s-a aprobat un credit. Surprinsă, femeia a negat că ar fi solicitat un împrumut, dar escrocul a profitat de confuzia ei și a speriat-o: conturile îi fuseseră compromise și banii nu-i mai erau în siguranță.
Soluția? Să-i retragă urgent pe toți și să-i „securizeze” într-un portofel virtual la un ATM multifuncțional (MFM), indicat de interlocutor. Urmarea? Femeia a urmat instrucțiunile și a pierdut 130.000 de lei.
Mai nou, escrocii au devenit și mai convingători: se dau drept șefi în Poliția Bihor. Mai mulți bihoreni au sunat chiar ei la Poliție, cerând explicații pentru „ordinele” primite. Așa au aflat că, de fapt, fuseseră înșelați...
Țeapa cu OLX
Escrocheriile care vizează utilizatorii platformelor de tip marketplace (OLX, Publi24, LaJumate.ro) fac victime de mai bine de patru ani, iar metoda continuă să fie la fel de eficientă.
Schema e simplă: atacatorii contactează persoane care vând diverse bunuri, se declară interesați de achiziție și susțin că au făcut plata. Însă, pentru ca tranzacția să fie finalizată, victima trebuie să acceseze un link și să-și introducă datele cardului. De fapt, e o capcană pentru naivi: în loc să primească bani, utilizatorii se trezesc cu conturile golite.
Cel mai recent caz a avut loc pe 10 ianuarie 2025, când o femeie dintr-un sat de lângă Oradea a căzut în plasa escrocilor. În doar câteva minute, i-au fost retrași fraudulos peste 2.700 de lei, banii fiind direcționați către comercianți din străinătate de la care escrocii au făcut cumpărături.
Bursă cu țepari
Alţii „acţionează” pe platforme fake de investiţii, speculând lăcomia sau dorinţa de îmbogăţire rapidă a semenilor. Un bihorean a pățit-o pe 8 ianuarie, în acest an, când a fost contactat de un așa-zis reprezentant al unei platforme de investiții, care l-a amăgit că îşi va putea lichida un așa-zis fond de dividende la un preţ avantajos. Avea posibilitatea unui profit mare şi imediat, atât doar că trebuia să vireze 12.000 lei într-un alt cont. Evident că banii s-au evaporat fără urmă.
O altă metodă a fost folosită pe 12 februarie, cu o miză mult mai mare. O doctoriță de familie din zona Beiușului a fost contactată pe telefon de necunoscuți care i-au promis o sumă considerabilă ca dividende aferente unor acţiuni primite la FPP în timpul celebrei „cuponiade” din anii ’90. Pentru a intra în posesia banilor, i-au cerut să efectueze o „verificare tehnică” simplă, adică să-și instaleze pe telefon o aplicație de control la distanță (AnyConnect) și să furnizeze codul de conectare. În câteva minute, hackerii i-au accesat contul bancar și au efectuat mai multe transferuri frauduloase, însumând peste 240.000 de lei.
Atac la medici!
În total, între 3 și 14 februarie, patru medici din mediul rural au reclamat la Poliția Bihor că le-au fost furaţi din conturi sute de mii de euro. De departe cel mai mare prejudiciu, de 700.000 de lei, l-a suferit tot de un medic din zona Beiuș.
Bărbatul a primit un e-mail prin care era anunțat că deține dividende neîncasate la Bursa de Valori București, provenite din aceeaşi „cuponiadă” din anii ’90. Pentru a intra în posesia banilor, i s-au prezentat trei opțiuni: ridicarea cash, păstrarea sumei în cont sau răspunsul printr-un mesaj pentru a fi contactat de un agent care să-i acorde asistență.
În loc să verifice direct la BVB, medicul a ales varianta cea mai comodă, să fie „ghidat”. Escrocul l-a convins astfel să instaleze pe calculator o aplicație de acces la distanță, după care i-a preluat controlul conturilor bancare, atât cel personal, cât și al cabinetului, pe care le-a golit.
Trading scam
Tot un fals broker a convins un orădean să investească în acțiuni. Părea perfect: promisiuni de câștiguri mari, o platformă cu o interfață convingătoare și „specialiști” care îl asistau pas cu pas.
Între august și decembrie 2024, bărbatul a depus succesiv într-un portofel virtual controlat de escroci sume ce totalizau aproximativ 40.000 de dolari. În final, când a încercat să-și retragă „profitul”, tranzacțiile au fost blocate, iar așa-zișii brokerii s-au evaporat.
Metoda se numeşte „trading scam”. Escrocii se folosesc de numele unor companii cunoscute, precum Hidroelectrica sau Transgaz, în care oamenii au încredere, și promovează anunțuri înșelătoare pe rețelele sociale, promiţând câștiguri uriașe. Ca să fie și mai convingători, folosesc imagini cu celebrități - de exemplu Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României - și site-uri false care imită perfect paginile oficiale ale companiilor. Utilizatorii transferă bani în conturi controlate de escroci, care îi retrag și fac dispărute platformele de „investiții”.
Man-in-the-Middle
Nici firmele nu sunt ferite de atacurile hackerilor, iar una dintre cele mai frecvente metode este frauda „Man-in-the-Middle” (omul din mijloc, pe scurt, MiTM). Ce presupune acest tip de atac? Un hacker se infiltrează în comunicarea online dintre două părți, interceptează și modifică mesajele transmise, cel mai des schimbând conturile bancare în care sunt efectuate plățile.
O astfel de schemă s-a produs în ianuarie 2025, iar victimele au fost două firme partenere, una din Bihor și cealaltă din Ungaria. Hackerii au reuşit să monitorizeze corespondenta dintre ele, iar la momentul oportun, într-un document, au modificat datele contului bancar al firmei românești. Când partenerii unguri au efectuat plata, cei peste 43.000 de euro nu au ajuns la beneficiar, ci într-un cont controlat de atacatori, de unde s-au evaporat rapid.
Schema 1800
Este poate cea mai cunoscută păcăleală şi începe cu un mesaj mieros pe Messenger sau WhatsApp în care eşti rugat să o votați pe Adeline, Roxana, Kassandra, Daniela sau Elizabeta, având atașat un link și imaginea unei fete executând mișcări de gimnastică.
Dacă dai curs cererii, eşti redirecționat către o pagină care pare legitimă şi convins să introduci un cod PIN. Cu acesta, infractorul obţine acces la contul de WhatsApp sau Messenger, te blochează și începe să trimită în numele tău mesaje către persoanele din lista de prieteni, rugându-le să-ţi împrumute diverse sume, pe motivul unei urgențe. Dacă acceptă, acestor persoane li se furnizează un IBAN și un nume de titular, altul decât al tău. În cazul în care cineva observă discrepanțele, persoana care ţi-a furat identitatea îl informează că ţi s-a blocat contul bancar personal și foloseşti temporar un cont diferit.
În Bihor au fost zeci de victime. Cel mai recent pe 14 ianuarie 2025, când un bihorean a primit un mesaj pe WhatsApp și a accesat linkul capcană. În câteva minute, hackerii i-au preluat contul, iar 7 persoane din lista sa de contacte au primit mesaje prin care li se solicitau bani. Crezând că își ajută prietenul, toate cele 7 persoane au transferat bani în contul indicat de escroci, paguba totală fiind de peste 13.000 de lei.
Au explodat!
În total, potrivit datelor comunicate de Poliţia Bihor la solicitarea BIHOREANULUI, anul trecut au fost înregistrate aproape 500 de escrocherii prin telefon și rețelele sociale, iar în primele două luni ale acestui an au fost raportate 33 de cazuri. Și numărul continuă să crească.
Polițiștii au deschis dosare pentru fraudă informatică, înșelăciune și acces ilegal la un sistem informatic, dar escrocii sunt greu de prins. Apelurile, mesajele sunt trimise de pe cartele de internet aproape imposibil de urmărit, iar banii sustrași sunt plimbați prin conturi Revolut și transformați în criptomonede, pentru a li se pierde definitiv urmele.
Între timp, infractorii digitali continuă să se perfecţioneze, să lovească prin metode noi şi sofisticate victimele neatente, pentru care pierderea banilor va însemna o lecție dureroasă, învățată prea târziu...
RECOMANDĂRI DE LA POLIȚIE
Cum te protejezi de escroci
- Verifică din mai multe surse orice ofertă de investiție care promite câștiguri mari. Dacă sună prea bine ca să fie adevărat, probabil chiar este o escrocherie!
- Ignoră postările și mesajele care îți promit bani făcuți ușor. Dacă ai fost etichetat într-o postare dubioasă, nu da click!
- Fii vigilent la mesajele care par să vină de la bănci. Nicio bancă nu îți va cere prin telefon, SMS sau e-mail datele cardului, parolele de acces sau codurile PIN!
- Instalează aplicații doar din surse oficiale și evită software-urile piratate sau dubioase.
- Nu furniza niciodată altor persoane datele tale bancare! Cardul este un instrument de plată, nu unul de încasare bani. Dacă trebuie să primești bani, oferă doar IBAN-ul.
- Folosește parole complexe și schimbă-le periodic. Pentru siguranță maximă, caută parole unice cu un generator specializat.
- Nu deschide e-mailuri sau mesaje suspecte, nu răspunde și nu accesa linkurile din conținutul acestora.
- Asigură-te că sistemul de operare și antivirusul sunt actualizate. Un dispozitiv protejat îți poate salva banii și datele personale.
- Fă copii de siguranță ale documentelor și imaginilor importante. Păstrează-le pe stick-uri USB, harduri externe sau în cloud pentru a preveni pierderea lor.
- Dacă ai fost înșelat sau ai furnizat datele bancare unui necunoscut, anunță imediat banca şi Poliția.