Clujul ne ia banii! Administrarea fiscală a firmelor mijlocii se mută la Cluj, secătuind veniturile judeţului şi punând pe drumuri afaceriştii bihoreni

Clujul înghite banii Bihorului. După ce în ultimii trei ani Oradea a fost lăsată fără instituţii teritoriale precum Vama ori Inspectoratul în Construcţii, iar Direcţia Finanţelor Publice a fost "retrogradată" ca simplă Administraţie, Fiscul mai loveşte încă o dată, diminuând până şi competenţele rămase în sarcina acestei instituţii.

Printr-un ordin emis între Crăciun şi Revelion, de la 1 februarie administrarea fiscală a contribuabililor mijlocii va fi transferată de la judeţe la "regiune". Concret, 390 din cele mai prospere firme bihorene vor trebui să-şi trimită actele la Cluj, de la simplele bilanţuri contabile până la cererile pentru certificate fiscale. "Vom pierde timp şi vom cheltui mai mulţi bani!", se plâng întreprinzătorii, care au aflat din presă ce li s-a pregătit.

În postul Crăciunului

Pe 15 decembrie 2015, preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, emitea Ordinul 3649/2015, privind "reorganizarea activităţii de administrare fiscală a contribuabililor mijlocii", prin care, în numele eficientizării, a mai pus o cărămidă la regionalizarea pe şest. Potrivit Ordinului, de la 1 februarie, Direcţiile Regionale ale Finanţelor Publice preiau de la Administraţiile Judeţene administrarea contribuabililor mijlocii, selectaţi în funcţie de cifra de afaceri raportată la data de 31 decembrie a anului precedent, listă ce va fi actualizată anual.

Astfel, dosarele fiscale ale contribuabililor mijlocii vor fi procesate şi verificate la nivel regional, nu judeţean, excepţie făcând doar instituţiile publice, contribuabilii în inactivitate temporară şi contribuabilii inactivi. După două zile, pe 17 decembrie, un alt Ordin, 3702/2015, stabilea lista firmelor "transferate". Conform acesteia, din Bihor "zboară" la Cluj nu mai puţin de 390 de companii!

Cele mai prospere

După marii contribuabili, ca de pildă Transilvania General Import Export, Repcon ori RCS&RDS, a căror administrare fiscală a fost mutată la Bucureşti la mijlocul anilor 2000 în numele aceleiaşi eficientizări, acum vor fi transferate fiscal la Cluj celelalte firme prospere din judeţ.

E suficient să enumeri câteva: Abed Nego, Asfamixt, Cesal, Construcţii Bihor, Constructorul Sălard, Drumuri Bihor, Drumuri Orăşeneşti, Gavella, Trameco (construcţii), Administraţia Domeniului Public Oradea, Compania de Apă Oradea, OTL (firmele municipalităţii orădene vor fi gestionate la Cluj!), Brugioni, Frigoconti, Galassini, H. Essers, Lanceti (transporturi şi logistică), Dorbob, Fresh Food International, Nutrientul, Nutripork, Pro Acva, Regiana, Rieni Drinks, Scandic Distilleries (industrie alimentară), Lotus Center, Novaeuro, Total Distribution Grup, Vandana (comerţ), Aura, Marconf (textile), Băiţa Bihor, Redolaj, Transgex (industrie extractivă), ARA Romania, Benvenuti, Yelow Stone (încălţăminte), Auto Bara, Carbenta, Top Motor (auto), Dacardi, Deme Macarale, Distrigaz Vest, Eco Bihor, Optimedia, RER Ecologic Service (servicii), Faist Metalworking, Metalurgica Industrial, Perind, Plastor, Sinteza (industrie), SC Turism Felix (turism) etc.

Mai la coadă

"Pe lângă noutatea că administrarea contribuabililor mijlocii va fi făcută la Cluj, o alta este că încadrarea agenţilor economici în această categorie se face exclusiv după cifra de afaceri", spune purtătorul de cuvânt al AJFP Bihor, Vasile Farc (foto). Or, până acum, contribuabilii mijlocii erau selectaţi după criterii mult mai nuanţate, ce ţineau cont inclusiv de numărul angajaţilor şi de ponderea în sectorul de activitate.

Iniţial, contribuabili mijlocii erau persoanele juridice cu o cifră de afaceri anuală între 10 şi 70 milioane lei. Ulterior, printr-un Ordin al Ministerului Finanţelor din 2009, limita minimă a fost coborâtă la 6,7 milioane lei, ceea ce acum e în defavoarea agenţilor economici. Căci, dacă până în prezent orice firmă se mândrea că are o cifră de afaceri mare, din 1 februarie aceasta îi va aduce complicaţii.

Primul efect previzibil al mutării administrării fiscale a contribuabililor mijlocii de la judeţ va fi reducerea drastică a volumului încasărilor la buget înregistrate în Bihor. Cât de drastică? Cu mai bine de o treime! "Dacă în anul precedent am înregistrat în Bihor colectarea a circa 220 milioane lei pe lună, suma se va diminua cu 70-80 milioane de lei lunar", spune Farc.

Urmarea? Dacă până în prezent evidenţele bugetare plasau constant Bihorul pe locurile 5-7 la contribuţii, de acum e predictibilă o "retrogradare" spre locul 15. Doar din pix! Mai departe, în mod logic, dacă atunci când era contribuabil fruntaş la bugetul naţional, dar la redistribuirea banilor de la Centru abia era la mijlocul clasamentului, de acum nimeni nu va mai garanta că la redistribuire nu va fi de-a dreptul la coadă. Vorba aia, "cei bogaţi vor fi şi mai bogaţi, iar cei săraci vor fi sărăciţi şi mai tare"...

Contribuabili pe drumuri

În practica de zi cu zi, cele mai aspre consecinţe le vor simţi înşişi contribuabilii care vor fi administraţi fiscal la Cluj, căci tot Clujului vor trebui să se adreseze pentru orice, de la simpla îndrumare şi înregistrarea bilanţurilor până la probleme privind reeşalonările de obligaţii fiscale, compensările de plăţi, deducerile de TVA şi eliberările de certificate fiscale.

"Până acum, când cumpăram un cap de TIR, rezolvam problema taxei de mediu pe loc, la Oradea. Din februarie va trebui să trimit la Cluj dosarul cu actele originale ale maşinii. Cum în poştă n-am încredere că nu-mi pierde actele, voi trimite un angajat. Timp şi bani pierduţi. Până se întoarce cu problema rezolvată - şi nimeni nu garantează că se va rezolva pe loc - voi ţine maşina fără să producă", spune reprezentantul unei companii de transport. "Dacă vindem o maşină, ne trebuie hârtie de la Finanţe că nu am recuperat taxa. În loc s-o primim în aceeaşi zi de la Oradea, va trebui s-o cerem la Cluj. O nebunie!", crede şi Dana Luca, director economic la Auto Bara.

"Cum să am încredere?"

Culmea e că Finanţele nici măcar nu au informat firmele despre modificare, acuză Delia Bursaşiu, directorul economic al Reifen Trade. "Am aflat din presă", spune aceasta, adăugând că administrarea fiscală de la Cluj îi va încurca activitatea. "Unele chestiuni, cum e depunerea bilanţurilor contabile, pot fi rezolvate online, altele nu. Ce fac dacă "pică" semnătura electronică? Dacă am nevoie de un certificat fiscal pentru o licitaţie, va trebui să fug urgent la Cluj. Şi actul e valabil numai o lună!".

Cu deducerile de TVA şi compensările obligaţiilor între stat şi firme problemele se complică şi mai mult. "Când e să-ţi ia bani, statul ţi-i ia rapid, dar când trebuie să-ţi dea, întârzie. Ca să-mi primesc banii, va trebui să aştept cât vor cei de la Cluj, timp în care nu am flux financiar", spune reprezentantul unei firme de construcţii, care se teme că se va confrunta fie cu incapacităţi de plată, fie cu imposibilitatea de a participa la licitaţii ca "rău-platnic". Şi mai e ceva, adaugă el: "Când Clujul va primi cereri din 6 judeţe, cum să am încredere că nu le rezolvă întâi pe ale clujenilor şi ne ţine pe ceilalţi la rând?".

Fără scăpare

Unele companii speră că vor găsi o "portiţă": să-şi "spargă" activităţile pe mai multe firme astfel încât fiecare să aibă cifre de afaceri mai mici. Se înşală, însă: şeful ANAF a avut grijă să le închidă această posibilitate. Ordinul 3649/2015 prevede clar: "Contribuabilii rezultaţi în urma divizării sau reorganizării contribuabililor mijlocii vor fi administraţi în continuare în condiţiile prezentului Ordin", adică tot la regiune. Mai mult, Ordinul exclude şi posibilitatea înfiinţării unei noi firme care să "preia" firma mijlocie: "Dacă un contribuabil care nu se înscrie în categoria contribuabililor mijlocii absoarbe un contribuabil mijlociu, el va fi preluat în administrare la nivel regional".

Cireaşa de pe tort este că nici măcar scăderea cifrei de afaceri provocată de concurenţă nu va permite firmelor mijlocii să scape de administrarea regională, căci "contribuabilul mijlociu care nu mai îndeplineşte criteriile de selecţie va fi scos din administrarea administraţiilor pentru contribuabili mijlocii constituite la nivel regional după 3 ani consecutivi în care nu mai îndeplineşte aceste condiţii de selecţie". Cum ar veni, chiar şi mort, agentul economic va trebui să dea seama încă 3 ani după "îngropare" tot la Cluj...

MAI SCUMP
În pagubă şi statul, şi contribuabilii

Dacă acum doi ani, la transferarea Direcţiei Regionale Vamale de la Oradea, angajaţii acesteia au avut de ales între mutarea lor la Cluj sau desfacerea contractelor de muncă, de data aceasta, pentru a evita orice opoziţie, cei 49 de angajaţi ai AJFP Bihor care se ocupau de contribuabilii mijlocii au fost realocaţi la administrarea fiscală a persoanelor fizice.

În schimb, cei care au intenţia să protesteze sunt acum contribuabilii, prin organizaţiile patronale din care fac parte. "Ordinul preşedintelui ANAF nu a fost dezbătut înainte de a fi emis, iar noi suntem în faza în care colectăm reacţiile din teritoriu, după care vom încerca proteste la nivel naţional", spune preşedintele Federaţiei Patronilor Bihor, Ioan Lucian (foto). Cu ce şanse? "În ţară sunt 12 uniuni patronale şi succesul depinde de toate. Experienţa ne arată că unde sunt mai multe părţi nu trag trei în aceeaşi direcţie", recunoaşte, sceptic, şeful FPB.