Cea de-a doua zi a festivalului European Music Open, aflat la prima ediţie, i-a adus în faţa orădenilor nu pe câţiva dintre cei mai în vogă muzicieni ai momentului, ci pe un grup de oameni de cultură, având rolul de a încânta mintea în primul rând. Colocviul anunţat cu cinci participanţi a fost inclus în genericul "Întâlnirile de la Oradea".
În lipsa lui Emil Hurezeanu, prins cu "treburi diplomatice", şi pe care mulţi au aşteptat cu nerăbdare să-l asculte, scena teatrului a fost ocupată doar de patru "actori" ai şuetei culturale: Sever Voinescu, Adriana Babeţi, compozitorul Dan Dediu şi Ioan Holender. Discuţia, purtată timp de aproape două ore, a fost moderată de diplomatul Sever Voinescu, tema principală fiind interacţiunea culturii, în accepţiunea perpetuării elementelor sale vechi, cu noul. Întrebarea care a revenit pe buzele invitaţilor a fost: oare modernul afectează negativ vechiul din cultură?
Despre puterea vechiului şi "crizologie"
Dezbaterea a început prin sublinierea importanţei "rezistenţei prin cultură", la fel de actuală astăzi precum a fost în perioada comunistă. "Neomania", la care s-a făcut apoi referire, priveşte omul contemporan, pentru care noul devine un soi de "religie laică", ce poate fi însă aplanată prin cultură. "Cultura ne spune că, uneori, lucrurile vechi au valoare mare", a ţinut să precizeze Voinescu.
Dan Dediu a deschis tema principală, opera: "Opera e un vis enorm, cu o putere de fascinaţie deosebită". Însă I. Holender a dus-o mai departe, intrând pe terenul felului în care noile tehnologii ne aduc spectacolul de pe scenă în case: "Prin emoţie ajungi la sufletul omului şi de aceea artiştii au ajuns la un nivel înalt (…) Nimic nu poate înlocui un spectacol de teatru, unde artiştii şi spectatorii sunt aduşi la un loc (…) Vorbitorul simte că este ascultat, iar aceste lucruri nu pot fi înlocuite de vizionarea unui disc". Dan Dediu a completat, socotind opera superioară cinematografului: "Opera este un intensificator al emoţiilor (…) Este o formă de electrocutare mentală, care te curăţă de sus până jos".
Totuşi, contemporaneitatea pare a se confrunta cu tot mai multe crize. Adriana Babeţi, cadru didactic la Universitatea de Vest din Timişoara, care predă o disciplină numită "crizologie", a ţinut să precizeze că, deşi termenul sugerează mereu ceva negativ, totuşi "trebuie să vedem şi reversul", adică ceea ce putem învăţa dintr-o criză, de oricare fel.
Arta nu este o afacere!
Director al Operei de Stat din Viena din 1992 şi până în 2010, Ioan Holender a vorbit despre instituţia pe care a condus-o ca despre una încă habsburgică, dar cu multiple conotaţii moderne. "Ca director, am condus singur, democratic (…) Strada poate să urle, eu ştiu mai bine ce vrea strada decât strada însăşi", a ţinut el să precizeze.
Ultimul subiect discutat a fost transformarea muzicii într-un soi de ramură economică. Vorbim astăzi despre "muzica comercială" ca despre un bun de consum şi apoi de aruncat. Dediu a arătat că "în secolul 21 asistăm la interpreţi care amestecă muzică diferită (…) Avem interpreţi care par a fi într-un mall muzical şi care selectează tipuri de muzică şi le amestecă". Dar "arta şi cultura nu sunt câştig economic, ci câştig de viaţă", l-a completat I. Holender.
Muzica poate fi adusă mai aproape de omul obişnuit dacă este plasată într-un mediu unde el este obişnuit să consume ceva. De pildă, într-un mall, într-un restaurant, într-un aeroport. Babeţi le-a povestit celor prezenţi că opera "Carmen" a devenit un real succes în Timişoara abia în momentul prezentării sale într-un flashmob la… McDonald´s!
De fapt, dincolo de dezbatere, vorbitorii au încercat să sugereze publicului aflat în sală ceea ce e mai nobil din artă şi cultură. Un soi de medicament pentru minte şi suflet…