Cu o experiență de peste două decenii în Poliția Română, comisarul Sergiu Lozincă conduce, din vara anului 2024, Biroul pentru Protecția Animalelor din cadrul Poliției Bihor, după ce până atunci a anchetat cazuri ce implicau deșeuri periculoase ajunse în județ.
Ofițerul spune că n-a concurat pentru funcție gândindu-se la reputație sau la beneficii materiale, ci din dorința de a apăra victimele care nu se pot plânge. Dar care merită și trebuie ajutate...
„Este un suflet cu drepturi”
- Poliția Animalelor împlinește 5 ani de la înființare. Care sunt cele mai frecvente abuzuri pe care le anchetați?
- Lipsa hranei, lipsa adăpostului și a asistenței medicale. În mediul rural încă există mentalitatea „e animalul meu, fac ce vreau cu el”. Dar legea care protejează animalele există din 2004 și este clară: animalul nu este un bun, un obiect, este un suflet cu drepturi. Trebuie să aibă hrană adecvată, apă, un loc unde să se adăpostească de vânt, ploaie și să primească îngrijiri medicale, dacă are nevoie.
- Câți polițiști lucrează în acest birou și ce dotări aveți?
- Suntem nouă polițiști, avem două autospeciale, echipamente pentru intervenții, dispozitive de capturare, stații de lucru. Avem tot ce ne trebuie pentru a ne desfășura activitatea.
- Cum depistați problemele? Colaborați și cu ONG-uri?
- În mare parte, prin sesizările cetățenilor. Ne deplasăm în tot județul, în urma sesizărilor, și facem și planuri de acțiune proprii, verificări acolo unde credem că ar putea fi probleme. Colaborăm și cu ONG-uri și cu Direcția Sanitar-Veterinară.
- Vă autosesizați și din mediul online?
- Da, când apar imagini cu cruzime asupra animalelor ne sesizăm din oficiu. Identificarea este uneori dificilă, dar până la urmă îi găsim și întocmim dosar penal sau aplicăm sancțiuni, în funcție de faptă.
Ce se întâmplă cu câinii de pe străzi
- Cât de des se întâmplă ca cineva să fie anchetat pentru că a rănit un animal intrat pe proprietatea sa?
- Foarte rar. De obicei, oamenii reclamă la Poliție astfel de situații, nu acționează de capul lor. Au fost câteva cazuri, dar în unele a existat și prezumția de autoapărare.
- Ce trebuie să facă cei care se confruntă cu astfel de situații?
- Să facă sesizare la Poliția Animalelor. Ne deplasăm oriunde în județ, identificăm proprietarii și luăm măsuri.
- Ce faceți dacă este un câine fără stăpân cel care a intrat în curtea cuiva?
- Scanăm orice câine găsim pe străzi sau în alte spații, iar dacă nu este microcipat, chemăm autoritatea locală să-l ducă în adăpost. De acolo, proprietarul îl poate revendica, dar este sancționat, pentru că trebuia să își țină câinele acasă. Dacă nu este revendicat sau nu are microcip, câinele este sterilizat, microcipat și dat spre adopție. Cei agresivi pot fi eutanasiați. Dar lumea trebuie să înțeleagă: câinii agresivi au devenit așa din cauza oamenilor, niciun câine nu se naște agresiv.
- Se mai practică otrăvirea câinilor vecinilor?
- E o problemă mai delicată. La țară, mulți oameni încă pun otravă de șobolani în jurul gospodăriilor, pentru a ține deoparte rozătoarele primăvara, toamna. E greu de demonstrat că acea otravă a fost intenționat folosită și pentru un câine sau animalul a mâncat-o accidental.
„Spânzura câini la cererea sătenilor”
- Care a fost cea mai dificilă anchetă la care ați lucrat?
- Mi-e greu să aleg una anume, dar este greu de fiecare dată când anchetăm fapte de cupare a urechilor și codomie, adică amputarea cozii. Cei care fac asta nu înțeleg că este o mutilare a animalului și o infracțiune. Ne spun: „E animalul meu, ce mare lucru i-am făcut?”. Și nici cei din jurul lor nu înțeleg, cred că avem noi ceva cu persoana anchetată.
Un alt caz dificil l-am avut într-un sat din zona Valea lui Mihai, unde un cetățean aparent onest spânzura câini la cererea sătenilor, cu un cablu de oțel, contra unor sume mici de bani. Toată lumea știa asta și mulți apelau la el. L-am prins, am dezgropat cadavre noaptea, și au ajuns cercetați penal atât el, cât și proprietara ultimului câine spânzurat.
- Anul trecut ați emis 86 de ordine de plasare în adăpost. Care sunt motivele?
- Plasăm în adăpost orice animal care nu are condiții minime: este rănit, nemâncat, prea slab, fără apă, hrană, adăpost sau asistență medicală. Consiliul Județean ne asigură aceste adăposturi și suntem printre puținele județe din țară unde avem soluții pentru orice animal, câine sau cal. CJ Bihor are contracte cu terți care asigură și transportul în vehicule autorizate și preia, la nevoie, și animale mari pe care, la început, nu aveam unde să le ducem. Legea spune că CJ trebuie să asigure adăpostul, iar în Bihor o face asigurând și tratamente medicale și costurile de adăpostire.
- Ce se întâmplă cu animalele după finalizarea anchetei?
- Judecătorul decide dacă se confiscă, se restituie, se plasează la o asociație sau se dau spre adopție.
- În ce condiții pot fi confiscate animalele? Un câine legat în lanț poate fi ridicat?
Nu, legea nu prevede că un câine nu poate fi ținut în lanț, dar lanțul trebuie să aibă minimum 2 metri. Și, desigur, trebuie respectate condițiile de care vorbeam: adăpost, apă, hrană și îngrijire medicală. Poate fi ridicat și un animal care este bolnav, pentru care proprietarul nu cheamă medicul veterinar. Am avut o astfel de situație, cu un cățel cu un picior fracturat - stăpâna spunea că n-are bani, dar nici măcar n-a încercat să găsească un medic veterinar, deși la țară sunt mulți care ar merge chiar și gratuit. Cu ajutorul unui ONG am preluat câinele, care trăiește și acum, chiar dacă are doar trei picioare.
Închisoare pentru maltratare
- Recent, împreună cu Garda de Mediu, ați depistat un apartament în Ștei în care erau șerpi veninoși, reptile și tarantule. S-a finalizat acea anchetă?
- Ancheta este în curs. Animalele sunt în custodie la deținător, care a fost sancționat pentru condițiile necorespunzătoare în care le-a ținut, înghesuite, în cutii, unele peste altele.
- Microciparea și sterilizarea câinilor sunt în continuare ignorate. Ce faceți?
- Verificăm din poartă în poartă și dăm termene pentru intrarea în legalitate. Nu vrem să amendăm, ci să asigurăm bunăstarea animalului. De aceea aplicăm mai întâi avertismente. Dacă proprietarul refuză, sancțiunile sunt între 3.000 și 12.000 lei.
- Și care sunt pedepsele pentru maltratarea animalelor?
- Legea prevede închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală pentru codomie, cuparea urechilor, separarea puilor sub 8 săptămâni, folosirea animalelor la dresaj agresiv; de la 1 la 5 ani pentru folosirea animalelor sălbatice în spectacole, rănirea intenționată; de la 2 la 7 ani pentru uciderea fără drept a unui animal, schingiuire, lupte între animale, zoofilie.
- Cum sunt adăposturile din Bihor?
- Adăposturile publice sunt monitorizate constant. Nu mai avem cazuri de câini subnutriți, cu excepția celor recent salvați de pe stradă. După câteva luni, animalele arată foarte bine.
- Cum îi caracterizați pe bihoreni: prieteni ai animalelor sau proprietari indiferenți?
- Mentalitatea „animalul e un bun al meu” există încă, mai ales în mediul rural. Se vede și o schimbare în bine, adică primim sesizări tot mai clare și mai responsabile. De asemenea, vreau să subliniez că avem o relație foarte bună cu procurorii, care trimit anchetele în instanță, mai ales de când la conducerea Parchetului Bihor este doamna Bianca Vulcan, o mare iubitoare de animale.