Comoara lui Vântu: SOV deţine un zăcământ de 10 miliarde de euro în Bihor!

Proprietarul firmei Geoasset, oricine ar fi, are 10 miliarde de motive să ţină cu dinţii de exploatarea calcarului cu brucit de la Budureasa. Câte unul pentru fiecare euro pe care îl va câştiga!

Unic în Europa şi unul dintre cele mai bogate din întreaga lume, zăcământul şi-ar putea transforma deţinătorul în cel mai bogat român în viaţă. "Ţinta noastră e obţinerea magneziului metalic, material cu proprietăţi deosebite şi cu largi aplicaţii în industria aeronautică şi în cea constructoare de maşini", declară pentru BIHOREANUL managerul de proiect Gelu Mărăcineanu.

Prin Guşă "bate" Vântu...

Arestat în luna noiembrie sub acuza devalizării firmei Petromservice, afaceristul Sorin Ovidiu Vântu (foto) a lansat, când a fost dus în faţa judecătorilor, o adevărată bombă: "Eu sunt cel vânat, doar că de data asta miza a crescut puţin. Miza e zăcământul de 10 miliarde de euro de la Budureasa!". Afaceristul a dat de înţeles că, de fapt, fusese încătuşat - a treia oară în mai puţin de un an şi jumătate - pentru a renunţa la resursa de calcar cu brucit de la poalele Munţilor Bihorului. Care, cu o tehnologie potrivită, ar putea produce nu milioane, ci miliarde de euro!

Zăcământul de calcar cu brucit a fost descoperit în anii '80 de geologii care căutau uraniu. În 12 ani de prospecţiuni au fost săpaţi nu mai puţin de 15 kilometri de galerii, care după 1989 au fost abandonate. Ulterior, geologul Adrian Boboc a înfiinţat firma Geoasset, în asociere cu Ioan Blidaru, fost director ştiinţific al Întreprinderii de Prospecţiuni şi Exploatări Geologice (IPEG) Cluj, unul din puţinii români care cunoşteau valoarea zăcământului, şi împreună au făcut demersuri pentru exploatarea lui.

Licenţă pentru îmbogăţire

Geoasset a fost preluată în 2004 de Ana Bodea, om de afaceri "specializat" în obţinerea de licenţe de exploatare, care a şi dobândit după doi ani dreptul de folosinţă a zăcământului pentru 49 ani. După încă trei ani, firma a fost preluată de Petromservice, societate controlată de SOV prin offshore-ul cipriot Elbahold Ltd, pentru 2,5 milioane euro.

În 2011, când lucrurile au început să se înrăutăţească, după arestări şi eliberări repetate, afaceristul şi-a pus comoara la adăpost. Pe 7 noiembrie, cu doar câteva ore înainte ca Vântu să fie arestat, Elbahold a fost preluată cu acte în regulă de Cozmin Guşă (foto), unul dintre apropiaţii săi. Deşi Guşă a negat în mod repetat că ar fi vorba de un aranjament, mişcarea pare menită să ferească de pericole averea afaceristului...

Contactat de BIHOREANUL, fostul politician s-a limitat să amâne discuţia pe o dată ulterioară. "Sunt în concediu la schi, vă stau la dispoziţie începând din ianuarie. Crăciun fericit!", a transmis Guşă printr-un SMS.

Îmbogăţiţi peste noapte

În doar patru ani, Geoasset a investit la Budureasa peste 3,5 milioane de euro. Firma a concesionat de la Primărie şi asocierile urbariale din comună, adică nu mai puţin de 150 de hectare de teren. Localitatea încasează din concesiune 1,9 milioane de lei pe an, fapt care a dublat bugetul comunei. "Aşa am reparat biserica şi şcoala, şi am făcut căminul cultural", spune primarul Radu Olea (foto). Primăria mai încasează bani şi de pe urma locurilor de muncă nou create. "Firma are acum vreo 15 angajaţi, dar sperăm ca anul viitor să înceapă construcţia fabricii şi numărul lor să crească", zice primarul.

Până în prezent, compania minieră şi-a amenajat organizarea de şantier la intrarea în comună şi a construit un drum ocolitor de 7,3 kilometri, ca să nu treacă prin mijlocul localităţii camioanele cu minereu. Compania ţine cursuri de specializare cu viitorii angajaţi, în baza unui proiect european de 500.000 euro. "Cursurile vor continua şi anul viitor, iar în final cam 250 de localnici din Budureasa şi Beiuş vor fi instruiţi în meserii care trebuie la mină: mecanici utilaje, lucrători minieri, laboranţi şi altele", zice primarul.

Deşi colaborează cu Geoasset de mai bine de patru ani, Olea nu are nici cea mai mică idee cine ar deţine compania. "Vântu sau Guşă nu apar pe niciun document. Cu domnul Mărăcineanu am discutat de la bun început. El se ocupă de proiect şi el apare în toate actele", spune primarul.

Expertul lui SOV

Specialist în minerit, Gelu Mărăcineanu (foto), trece totuşi drept omul lui SOV. Şef de proiect de la bun început, el a perfectat actele cu Primăria, a negociat cu ţăranii concesionarea terenurilor şi a convins comunitatea că mina e nepoluantă. Apoi, din februarie până în octombrie 2009, a deţinut, graţie prieteniei dovedite dintre preşedintele PSD Mircea Geoană şi Vântu, funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale. Exact unde firma avea interese. Reîntos la Geoasset, acesta susţine însă că nu-şi cunoaşte patronii. "Sunt un salariat ca oricare altul. Acţionariatul firmei nu mă interesează", spune Mărăcineanu.

Expertul caută soluţii de valorificare a zăcământului. "Nu am venit aici să facem o carieră, ci să obţinem în premieră magneziu metalic", zice acesta. Magneziul se obţine în prezent doar în China, Israel, Kazahstan şi Rusia, iar Budureasa ar putea transforma România în cel de-al doilea producător mondial. "La o investiţie de 150 milioane de euro, veniturile s-ar ridica la 1,5 miliarde de euro în 20 de ani", apreciază specialistul. Goeasset vrea să investească 33 milioane de euro în două fabrici care să producă lianţi eco şi lingouri de magneziu, dacă se poate încă din 2014.

"Să înceapă odată!"

După ani de amânări, localnicii cred tot mai puţin în proiect. "În ritmul în care avansează, nu-i văd prea bine. Au terminat drumul în primăvară şi de atunci s-au oprit", spune Laza Traian, reprezentantul unei asociaţii urbariale. Deşi s-au opus iniţial proiectului, sătenii vor acum să vadă fabrica pornită. "Ăia cu pietrele au tăiat un hectar de pădure şi au tras acolo curent electric pentru fabrică. Să-nceapă odată construcţia!", zice un ţăran.

Fost angajat al IPEG, localnicul Ioan Popa spune că sătenii ar munci, dar nu au unde. "Oamenii trăiesc din cules de afine şi pitule, de pe urma unei văcuţe sau a unei bucăţi de pământ. Nu se tem de lucru, dar n-au unde". El a fost ani de zile şofer pentru geologii care băteau munţii după uraniu şi spune că bogăţia zăcământului de la Budureasa era cunoscută. "Acolo s-au făcut cercetări şi s-au săpat galerii. Nu s-a ajuns să se exploateze nimic, că a venit revoluţia şi ne-au dat pe toţi în şomaj", zice bărbatul.

În ciuda bogăţiilor imense din măruntaiele muntelui, comunitatea s-a trezit condamnată la sărăcie. Cam 15% din populaţie şi-a căutat de lucru la firmele fraţilor Micula, iar grosul a rămas în agricultură, aşteptând vremuri mai bune. Când vor veni ele, nu ştie nici vântu'...

"UZINA"
850
bihoreni ar putea munci în final pe platforma industrială Budureasa

NEPOLUANT
Muntele rămâne!

Deşi astăzi îşi doresc deschiderea cât mai rapidă a minei, sătenii nu au văzut la început cu ochi buni exploatarea de brucit. "După ce o să înceapă exploatarea o să vină tot praful ăla pe porumb, cartofi şi fasole. O să ajungă în mâncare şi nu cred că-i sănătos, că munţii noşti îs plini de uraniu", zice un localnic. De asemenea, sătenii se tem că la finalul exploatării munţii care înconjoară satul vor fi puşi la pământ. Geoasset s-a obligat însă ca în locul fiecărui hectar de pădure defrişat să planteze altul, dar munţii n-au intrat în calcul.

"Am citit şi eu în presa centrală că vor dispărea 16 munţi şi câte şi mai câte. Astea-s prostii... Exploatarea se va face în cinci cariere şi nu va coborî nivelul văilor", asigură Gelu Mărăcineanu, aşa că nu va afecta sub nicio formă viaţa localnicilor. "Materialul nu afectează mediul, nu produce ape acide, nu afectează cu nimic oamenii. Apa potabilă consumată de populaţie vine din Galeria 6 a minei şi nu au fost niciodată probleme".