Candidaţii a 9 partide şi ai unei alianţe politice îşi dispută pe 27 septembrie cele 186.872 voturi ale orădenilor, care vor decide soarta oraşului nu doar până în 2024, cât va fi în funcţie viitorul prim gospodar, ci pe o perioadă mult mai lungă, dat fiind că impactul deciziilor luate - sau ocolite - într-un mandat depăşeşte mult durata acestuia.
BIHOREANUL a inventariat propunerile principalilor competitori la funcţia de primar al Oradiei, evidenţiindu-le atât pe cele constructive, cât şi pe cele inedite ori de repudiat.
Dezvoltare prin "betoane"
Obligat de funcţie, dar şi de sprijinul lui Ilie Bolojan, care acum candidează la Judeţ, primul pretendent la Primărie care şi-a prezentat public programul a fost, la 
începutul campaniei, PNL-istul Florin Birta (foto), care sub deviza "Oradea pe mâini bune" propune continuarea dezvoltării oraşului "pe 20 de ani".
Promisiunile sale sunt precise pentru fiecare sector în parte. În infrastructură şi transporturi ţintesc pasaje subterane (din Cantemir până la Gară), noi poduri peste Criş şi parcări supraterane (inclusiv la Spitalul Judeţean), extinderea pistelor pentru biciclişti şi a transportului în comun, drumuri de legătură cu Autostrada şi cu comunele limitrofe, plus hub intermodal de transport persoane în zona Gării. În industrie, obiectivele sunt atragerea de noi investitori, complex IT şi terminal de transport mărfuri în Şoseaua Borşului, în sectorul sanitar un nou spital de Infecţioase şi Pneumologie, iar în educaţie construirea şi modernizarea de creşe, grădiniţe şi şcoli, dezvoltarea învăţământului profesional, parteneriat cu Universitatea şi un nou campus şcolar.
Oferta pentru "creşterea calităţii vieţii" este şi ea integrată, vizând dezvoltarea serviciilor edilitare şi administrative (apă-canal, încălzire, eliberare acte, salubrizare, reabilitări de blocuri etc), în cultură Birta vrea parteneriat cu CJ (pentru diversificarea evenimentelor), capitolul "Oradea Verde" include extinderea spaţiilor verzi, iar pentru "Tineret şi sport" construirea noului complex sportiv (cu stadion municipal), modernizarea stadionului Tineretului şi a bazei Motorul. Cu asemenea program, liberalul contează pe orădenii care au apreciat administraţia Bolojan şi vor ca oraşul să se dezvolte în acelaşi ritm.
PSD şi digitalizarea
Intitulată sec "Pentru orădeni", oferta PSD-istului Emilian Pavel (foto), fost eurodeputat, se remarcă prin negarea/minimalizarea progreselor din ultimii ani, dar şi prin intenţia inedită, având în vedere partidul, de modernizare a administraţiei. Pavel propune digitalizarea Primăriei, internet gratis (în parcuri şi mijloacele de transport în comun), bugetare participativă şi, tot în contrast cu propria formaţiune, salarizarea funcţionarilor după performanţe.
În fiscalitate, vrea o "revoluţie" (reducerea taxelor şi impozitelor, iar Primăria să se împrumute de la orădeni cu dobânzi sub cele bancare); în transporturi mărirea frecvenţei curselor şi noi linii, benzi unice pentru autobuze şi taxi, parcări la marginea oraşului, bike-sharing şi velo-piste; în economie, sprijinirea micilor antreprenori (inclusiv prin subvenţionarea chiriilor acestora) şi a sectorului IT; iar în educaţie dezvoltarea Universităţii, burse şi centru de excelenţă pentru elevi.
Pavel propune un nou spital de Infecţioase, extinderea Centrului Oncologic, două noi policlinici şi cumpărarea de către Primărie a unor maşini pentru medicii din centrele de permanenţă. Pentru cultură, PSD-istul vrea ca Primăria să cofinanţeze instituţiile subordonate CJ, o casă de cultură a municipiului şi una a studenţilor, în ce priveşte sportul critică actuala administraţie pentru că nu face noul stadion cu minimum 25.000 locuri, iar pentru turism construirea unui centru expoziţional.
Tipul de alegători vizat este cel devotat PSD, dar Pavel urmăreşte voturi şi de la tineri şi antreprenori, segmente disputate la concurenţă mai ales cu USR-PLUS.
Campus şcolar maghiar
Cseke Attila (foto) candidează din nou la Primărie pentru UDMR cu deviza "Echilibru sănătos", punând sănătatea pe primul loc în program: extinderea Centrului Oncologic, centre de permanenţă pediatrice şi de stomatologie, posibilitatea ca orădenii să comande prin ADP legume şi fructe la domiciliu, centru de fertilizare la Maternitate, campus separat pentru Facultatea de Medicină şi Farmacie, un nou spital TBC şi de Infecţioase.
Cseke vrea construirea unui centru artistic şi chiar a unui "cartier de locuinţe pentru artişti", plus un fond pentru producţia de filme locală, iar pentru educaţie susţinerea sportului de masă, olimpiadă de tineret şi... "campus şcolar maghiar". De asemenea, baze sportive în fiecare cartier, burse pentru campionii orădeni, pentru elevi şi studenţi, precum şi "card sportiv" pentru cei care fac sport.
Economia şi infrastructura sunt la coada programului: construirea unui "parc logistic", a unor parcări subterane în cartiere şi a unui parc pentru industria medicală, iar pentru mediu Cseke promite velo-piste, reabilitarea şi amenajarea de spaţii verzi, introducerea de "etichete ecologice" pentru firmele orădene în funcţie de cum respectă mediul.
Evident, electoratul ţintit este populaţia de etnie maghiară, la concurenţă cu PPMT-istul Zatyko Gyula. Întrebarea pentru UDMR-ist este, la fel ca în cazul PSD, de ce propunerile de acum nu au fost avansate în ultimii ani de reprezentanţii propriului partid în Consiliul Local...
Dezvoltare selectivă
Un candidat important este şi cel al alianţei USR-PLUS, medicul Ioana Mihăilă (foto). Aceasta pune accent pe digitalizarea şi transparenţa administraţiei, propunând "soluţii integrate pentru sănătate, educaţie şi cultură": sprijinirea modului de viaţă sănătos şi a sportului de masă, inclusiv în centre after-school, finanţarea ONG-urilor ce îngrijesc bătrâni şi incluziunea romilor. Mihăilă promite un "oraş verde" în care să se taie maximum 500 arbori/an şi să se planteze 6.000, grădini urbane unde orădenii să planteze legume şi flori, parc municipal de 60 hectare şi unul pentru câini, cu bazin de înot.
"Mobilitatea urbană" este înţeleasă ca favorizând mersul pe jos, pe bicicletă şi transportul în comun, cu benzi speciale pentru autobuze şi microbuze pentru elevii din Zona Metropolitană. Mihăilă propune ca Oradea să candideze la titlul de Capitală Europeană a Tineretului, ca Primăria să sprijine firmele mici, dar şi înfiinţarea unor cooperative agricole în Zona Metropolitană.
Turismul trebuie să fie "responsabil", cu promovare extinsă şi către comune, legate de oraş prin centre bike-sharing, iar o parte din încasări să fie folosite pentru a subvenţiona accesul în ştranduri pentru orădeni. În ce priveşte cultura, Mihăilă vrea ca Primăria să aibă un Departament de Patrimoniu Istoric, să organizeze evenimente în toate cartierele, să înfiinţeze un Centru Cultural şi un Festival Art Nouveau. Categoria de electorat pe care pariază sunt tinerii şi antreprenorii care contestă administraţia actuală şi vor "altceva" decât veşnice şantiere, mai exact concentrarea pe creşterea calităţii vieţii, dar câţi sunt aceştia se va vedea doar la urne.
Consultări la... sorţi
Pe aceeaşi nişă aleargă, dar mult mai radical, reprezentantul POL, ex-jurnalistul Mircea Jacan (foto). Acesta propune "dezvoltarea democraţiei locale" (20% din bugetul local să fie cheltuit cum vor cetăţenii, Consiliul Local să fie dublat de un "Consiliu Consultativ Cetăţenesc" cu membri traşi la sorţi anual), înjumătăţirea taxelor şi impozitelor, "îmbunătăţirea relaţiei administraţiei cu cetăţenii" (platforme online de interacţiune "cu toate instituţiile publice din Oradea" şi portal pentru toate cheltuielile), "întărirea coeziunii sociale" prin "încurajarea interacţiunii dintre grupurile etnice" şi "încurajarea locuitorilor să înveţe limbile celorlalte grupuri etnice".
Candidatul POL vrea "dezvoltare urbană durabilă", cu un PUZ mai strict pentru zona centrală, "eliminarea pretextelor pentru exproprieri", o planificare mai riguroasă a şantierelor şi "mobilitate lentă", în care să fie favorizaţi pietonii şi bicicliştii. În educaţie şi cultură, Jacan propune informatizarea şcolilor şi "alfabetizarea digitală a profesorilor şi părinţilor", reînfiinţarea Casei de Cultură a Municipiului şi finanţarea artiştilor independenţi, iar în sport vouchere pentru copiii ce frecventează cluburi private, privatizarea Clubului Sportiv Municipal, amenajarea unor terenuri de sport pe care Primăria să le închirieze apoi "la preţuri accesibile fie unor antreprenori în domeniul sportiv, fie cetăţenilor dornici de sport".
Ce vor însă orădenii din toate asemenea idei şi pe cine vor considera credibil să facă ce-şi doresc ei rămâne de văzut pe 27 septembrie, cum de văzut va fi şi dacă primarul ales va avea inteligenţa să le preia pe cele bune ale adversarilor de acum, în folosul cât mai multor locuitori ai oraşului...
... ŞI ALŢII
Programe incomplete ori absente
La Primărie concurează şi candidaţi cu programe parţiale ori pur şi simplu inexistente, din prima categorie făcând parte Daniel Pop (foto) de la Pro România, medic de profesie, atent la domeniul sanitar (pentru care propune şi el construirea unui spital nou) şi cu câteva propuneri pentru cel social (cămine pentru vârstnici şi sprijinirea familiilor, fără a explica însă în ce fel) şi economie (generalităţi precum "susţinerea mediului de afaceri local" ori "atragerea de investitori capabili să plătească salarii decente"). Pop se referă şi la educaţie şi cultură (transport şcolar dedicat, centre after school şi preluarea de la CJ a Filarmonicii şi Teatrului), infrastructură ("fără lucrări de mântuială", "stop şoselelor proaste şi pline de canale") sport şi tineret (stimularea sportului profesionist şi de masă).
Şi candidatul PMP, Bogdan Manafu, are o ofertă sumară, vizând "creşterea nivelului de trai" (îmbunătăţirea sistemului medical, plantări, atragerea de investitori care să ofere salarii peste medie), economia (stimularea investiţiilor cu tehnologii înalte) şi educaţia (clasicul parteneriat cu Universitatea şi modernizarea şcolilor).
Cel mai lapidar "program" este al Danielei Ghiuro (ALDE), de doar 6 rânduri: "program complex pentru tineri, implicarea cetăţenilor în decizii, finanţarea unor proiecte ale cetăţenilor, susţinerea sportului şi a vieţii culturale, programe atractive pentru seniori, transformarea penitenciarului în Muzeu al Comunismului, amenajarea toaletelor publice în toate zonele, covor de gazon între liniile de tramvai, eficientizarea costurilor asociaţiilor de proprietari, reducerea preţului la gigacalorie şi a taxelor, acţiuni de interes public în Cetate, anveloparea blocurilor".
Candidatul PPMT, Zatyko Gyula, pledează pentru descentralizare, susţinerea educaţiei, culturii şi sportului de masă sub deviza "Împreună pentru Oradea", pe care îl vrea un oraş "atât al trecutului, cât şi al prezentului", atractiv pentru investitori, localnici şi turişti.