.jpg "CU MINUS. Începând cu luna iunie bugetarii riscă să ridice de la bancomat bani mai puţini. Pe fondul crizei, Guvernul a anunţat diminuarea cu 25% a drepturilor salariale pentru angajaţii din sectorul public, ameninţaţi, în plus, şi cu noi concedieri")
În ultimii doi ani, angajaţii municipalităţii orădene au trăit într-un thriller. Pentru a reduce cheltuielile, primarul Bolojan a concediat 240 de salariaţi, a tăiat sporurile şi indemnizaţiile, a desfiinţat cel de-al 13-lea salariu şi a ordonat să nu se mai plătească orele suplimentare.
Când funcţionarii au început să se împace cu ideea, a venit lovitura de graţie: Guvernul a anunţat diminuarea salariilor bugetarilor cu 25%...
Muncă multă, bani puţini
Vestea reducerii salariilor bugetarilor l-a revoltat până şi pe primarul Ilie Bolojan, altminteri un fan al scăderii cheltuielilor bugetare. "Nu e normal să le mai tai salariile! Începând din 2008 am făcut patru valuri de disponibilizări, reuşind o economie la bugetul local de circa 1,5 milioane euro pe an. Acum, în Primărie lucrează 712 angajaţi în loc de 1.000, nu ştiu dacă la capacitate, dar oricum mai mult decât înainte", declară pentru BIHOREANUL primarul Ilie Bolojan (foto).
Şeful executivului local spune că de vreme ce tot al patrulea funcţionar a fost restructurat, Primăria a făcut deja reducerile de 25% dorite de Guvern. "Oricât ar fi de criză, este nedrept să-i dai omului de lucru tot mai mult dar să-l plăteşti tot mai puţin. Oamenii competenţi vor pleca, cu prima ocazie, iar noi vom rămâne cu cei slabi", zice Bolojan.
Primarul e împotriva diminuării salariilor din raţiuni cât se poate de pragmatice. "Când îi iei unui om un sfert din salariu, iar el are rate la bancă, s-ar putea să fie tentat să compenseze suma pierdută din alte surse. Avem colegi care semnează pentru investiţii de sute de mii de lei. Dacă oamenii aceştia închid ochii la recepţia unei lucrări sau la semnarea unui contract, Primăria pierde de zeci de ori mai mult decât dacă le-ar plăti salariile întregi".
"Vor pleca funcţionarii!"
Radu Ţîrle (foto), preşedintele Consiliului Judeţean, este şi el împotriva diminuării salariilor subalternilor săi. "Dacă se reduc salariile, s-ar putea ca pentru angajaţii care prestează activităţi de genul celor care nu pot fi finalizate în doar 8 ore de lucru, precum sunt cei de la Direcţia Tehnică, să nu mai avem posibilitatea să le plătim munca", spune Ţîrle.
Şeful CJ susţine că pe fondul eliminării sporurilor instituţia a pierdut deja doi angajaţi, de la Direcţia Tehnică şi Direcţia Juridică, numai în acestă lună. "E vorba de oameni de valoare, care nu se pot recupera a doua zi", constată preşedintele, care se aşteaptă ca, atinşi la buzunar, tot mai mulţi funcţionari competenţi să-şi caute de lucru în sectorul privat.
Deşi se opune reducerii salariilor funcţionarilor, în condiţiile în care instituţia a eliminat sporurile şi a redus schema de personal de la 191 la 167 de angajaţi, Ţîrle zice că se va conforma, totuşi, legii. Chiar dacă sindicatul i-a înaintat o adresă prin care oferă soluţii pentru compensarea diminuării salariilor. În schimb, primarul Bolojan e ceva mai hotărât...
Cu "dreptul"
Bolojan s-a întâlnit săptămâna trecută cu sindicaliştii din Primărie şi le-a cerut să vină cu măsuri concrete pentru compensarea, fie şi în parte, a "penalizărilor" impuse de Guvern. "Vom cere compensarea cu 100% a sumelor diminuate, deşi suntem conştienţi că nu se va putea în totalitate", declară pentru BIHOREANUL Gheorghe Bejan, preşedintele sindicatului "Civica" din Primărie.
După toate probabilităţile, diminuarea salariilor mici, de până la 1.500 lei, va fi compensată integral. În schimb, angajaţii cu venituri peste 3.000 lei, cum ar fi secretarul Ionel Vila, directorul economic Eduard Florea sau chiar primarul Ilie Bolojan, vor trebui să se mulţumească cu mai puţin.
Conform planurilor sindicatului, compensările se vor acorda din capitolul "drepturi speciale pentru securitate şi sănătate", un cont separat destinat achiziţiei de echipamente pentru funcţionarii instituţiilor publice. "Acordarea acestor drepturi este stipulată în contractul colectiv de muncă semnat cu primarul Ilie Bolojan încă din primăvara acestui an. Contractul este o lege a părţilor, aşa că nu poate interveni nici domnul Boc, nici domnul Guvern pentru anularea lor", spune Bejan.
Variante de lucru
La un fond de salarii de 1,2 milioane lei pe lună, municipalitatea va trebui să acopere o diferenţă de 300.000 lei. Eduard Florea (foto) spune că există mai multe soluţii prin care această sumă să poată fi plătită funcţionarilor. Toate legale. Prima ar fi cea propusă de sindicat. "Am putea relua plata drepturilor speciale câştigate deja în relaţia cu Curtea de Conturi la controalele anterioare, tocmai pentru că au un caracter social, în sensul că angajaţii cu salarii mai mici primesc mai mulţi bani", spune directorul economic.
De asemenea, conducerea municipalităţii ar putea hotărî acordarea celui de-al 13-lea salariu în tranşe lunare, sumă din care s-ar putea acoperi diferenţa pentru circa patru luni, sau ar putea plăti stimulente din fondul special constituit din încasări de amenzi şi executări silite. Oricare din aceste măsuri ar putea fi aplicată prin dispoziţia primarului, fără să mai fie nevoie de o hotărâre a Consiliului Local, fiind stipulate în contractul colectiv de muncă.
"Putem majora salariile"
Printre variantele de lucru, Florea va propune primarului inclusiv trecerea la o grilă superioară de salarizare a angajaţilor. "Putem majora salariile şi prin modificarea grilei de salarizare a Primăriei, care este oricum printre cele mai mici din ţară. Aşa, angajaţii ar putea să-şi primească salariile majorate proporţional cu suma tăiată de Guvern".
Totuşi, dintre toate soluţiile, modificarea grilei de salarizare e cea mai puţin probabilă, pentru simplul fapt că aceasta ar trebui aprobată de Consiliul Local. Propunerea, chiar dacă ar întruni numărul de voturi necesar, va trebui să primească ulterior viza de legalitate din partea Prefecturii. Or, în condiţiile în care premierul Emil Boc a ordonat reprezentanţilor Guvernului să blocheze orice încercare a administraţiilor locale de a compensa reducerile salariale, e greu de crezut că prefectul Gavrilă Ghilea va putea să lase actul nesancţionat.
Atacarea în contencios a deciziei de majorare a salariilor ar echivala cu înmormântarea ei, pentru că un asemenea proces durează cu lunile. Iar criza nu aşteaptă după nimeni...
LA LIMITĂ
1.100
de lei este salariul mediu brut din Primăria Oradea
"OMUL GRAS" DIN PRIMĂRIE
Salarii la extreme
În ciuda legendelor, nu toţi bugetarii sunt nişte nababi. "Am făcut o situaţie în care am inclus cei 688 de angajaţi ai Primăriei, ai Administraţiei Imobiliare, Administraţiei Social Comunitare şi Direcţiei de Evidenţă a Populaţiei. Circa 75% dintre salariaţi câştigă sub 1.000 de lei net pe lună", spune liderul sindical Gheorghe Bejan.
Cel mai bun exemplu e chiar sindicalistul. "În 1970, când valoarea banului era mult mai mare, primul meu salariu a fost de 1.300 de lei. Astăzi, la o vechime în muncă de 42 de ani, am 1.198 de lei", spune Bejan.
La cealaltă extremă, cele mai mari salarii revin şefilor. Secretarul Consiliului Local, Ionel Vila, câştigă circa 4.000 de lei lunar, la fel ca primarul Ilie Bolojan, directorii economici Tănase Miculescu şi Eduard Florea circa 2.500 de lei, iar şefii de servicii aproximativ 1.800 de lei.