În urmă cu câţiva ani, Maternitatea dădea naştere celor mai multe scandaluri din tot sistemul sanitar local, dar să fie acuzaţi trei medici într-un singur caz nu s-a mai întâmplat niciodată.

Au făcut-o părinţii unui copil rămas fără un picior din pricina unor erori mai puţin obişnuite. Un obstetrician e învinuit că, deşi a făcut cezariană, al cărei rost e tocmai evitarea complicaţiilor, a folosit un forceps, iar doi neonatologi că s-au "moşmondit" nepermis la stabilirea unui diagnostic ce-ar fi permis salvarea piciorului...

"O să fie bine"

Lidia Galea a adus pe lume trei copii fără probleme. Primii doi, un băieţel de 6 ani şi o fetiţă de 3, sunt sănătoşi-voioşi, doar mezinului, Elisei, îi lipseşte un picior. Din cauza medicilor, acuză femeia.

Sarcina i-a fost supravegheată de o doctoriţă din Oradea la un spital privat din Salonta până în luna a opta, când aceasta i-a recomandat să se interneze la Maternitate, deoarece pruncul va fi mare. "M-am internat pe 18 martie, iar pe 26 martie au început contracţiile şi am fost dusă în sala de naşteri", povesteşte Lidia. I s-a făcut cezariană cu anestezie rahidiană, care a decurs bine, iar la final i-a fost arătat pruncul, greu de 4.700 grame şi notat cu un scor Apgar de 9/10.

De a doua zi, însă, au început problemele. Veniţi în vizită, soţul şi soacra i-au spus că băieţelul era vânăt pe spate şi la piciorul drept. Bărbatul a dus-o cu căruciorul la Neonatologie, unde au găsit obstetriciana şi o neonatoloagă lângă prunc. "Mi-au spus că de obicei copiii mai mari se adaptează mai greu după naştere şi că trebuie să-i facă perfuzii cu glucoză, dar să stăm liniştiţi, că o să fie bine".

De la una la alta

Bine, însă, n-a fost. După încă o zi, a văzut piciorul drept al pruncului bandajat. "Mi-au zis că-i aplică unguent, să se retragă vânătăile". Soacra şi o prietenă au cerut lămuriri obstetricienei, dar acesta le-a spus că "a scos copilul şi l-a dat mai departe, să întrebăm neonatologii".

În următoarele zile mama a fost plimbată între doctori, fără să afle nimic concret. Luni dimineaţă, a găsit în jurul copilului mai mulţi medici, dar abia la prânz o doctoriţă i-a zis că "situaţia e gravă", tot fără să-i explice de ce. I s-a cerut doar un acord pentru ca pruncul să fie dus la Spitalul Judeţean, la computerul tomograf.

După-amiaza, copilul a fost retrimis la Maternitate, iar seara mama a fost anunţată că va fi transferat la Municipal, unde va veni un doctor de la Târgu Mureş să-i opereze o venă. "Abia atunci mi-au spus că vânătăile de la picior au apărut pentru că nu-i circula sângele bine într-o venă şi că există riscul amputării".

Cu întârziere

Medicii au anunţat-o pe femeie că vor scoate cheagurile, că vor încerca să repornească circulaţia şi vor face tot posibilul să-i salveze piciorul. După operaţia care a durat 3 ore, rana a fost lăsată deschisă: dacă sângera, era semn bun, că sângele circulă. Cum rana n-a sângerat, după încă o zi, pe 7 aprilie, a urmat amputarea sub genunchi. "Doctorul mi-a spus că dacă se intervenea mai rapid existau şanse pentru salvarea piciorului", zice Lidia.

Surprinzător, femeia a fost vizitată atunci, la Municipal, de obstetriciană. "A venit să-mi spună că n-a folosit cleştele forceps, ci numai o lingură, ca să scoată mai uşor copilul. Când i-am spus că totuşi pe foaia de observaţie a copilului scrie aplicare de forceps, a spus să întrebăm neonatoloagele de ce".

Bănuind că cele trei doctoriţe au greşit, după externare părinţii au dus băieţelul şi la Cluj. Acolo au şi aflat că tromboza piciorului fusese cauzată de o trombofilie ereditară ce provoca hipercoagulabilitatea sângelui. "Ne-au zis că forcepsul putea să fi provocat lovituri obstetricale şi i-au dat tratament cu anticoagulante", spune Lidia.

Erori în serie

Neîmpăcată de posibilele erori medicale, familia Galea le-a reclamat Comisiei de malpraxis a Direcţiei de Sănătate Publică atât pe obstetriciana Lorenzina Cozma, cât şi pe neonatoloagele Ramona Dorobanţu şi Camelia Rusu. "Însăşi raţiunea cezarienei este de a asigura o naştere care să nu pună în pericol viaţa ori integritatea copilului şi a mamei, prin accesul direct la făt şi extragerea lui prin folosirea mâinilor, în niciun caz a forcepsului. Vătămarea piciorului s-a produs prin comprimarea mecanică şi secţionarea vaselor, leziuni care au degenerat în necroză şi au determinat necesitatea amputării. Obstetricianul nu a supus atenţiei neonatologilor faptul că a folosit forcepsul", au arătat cei doi părinţi.

"Peste culpa obstetricianului a urmat cea a neonatologilor. Deşi aveau în supraveghere nou-născutul, nu au urmărit evoluţia leziunilor piciorului şi nu au luat măsuri pentru stabilirea unui diagnostic care să permită o intervenţie chirurgicală mai rapidă, care să evite necrozarea cu consecinţa amputaţiei. S-au rezumat să aplice unguente inutile şi să bandajeze piciorul, ceea ce n-a făcut decât să ascundă evoluţia clinică".

Boala, o fatalitate

Ca să ia decizia, Comisia de malpraxis a cerut expertiza a doi profesori de medicină de la Timişoara, iar concluzia a tras-o în 10 octombrie: "Nu a existat malpraxis". Ginecologul Narcis Hrubaru a argumentat că "utilizarea lingurii de forceps este o manevră frecventă şi netraumatizantă" chiar şi în cezariene, iar prestaţia doctoriţei Cozma nu putea determina "complicaţia tromboembolică, evoluţia post-natală fiind de competenţa exclusivă a neonatologului".

În schimb, neonatologul Ilie Constantin le-a scos din culpă pe colegele din Oradea pe considerente pur formale, fără să atingă fondul cauzei. "Neonatologii au acţionat profesional, conform ghidurilor şi protocoalelor", a arătat expertul, fără a lămuri de ce doctoriţele nu au cerut un consult de chirurgie vasculară, pentru stabilirea diagnosticului, intervenţia în timp util şi evitarea amputării. Dar subliniind, în schimb, că "mama a semnat consimţământul informat prin care a înţeles necesitatea efectuării manoperelor medicale asupra copilului şi a luat la cunoştinţă că nu au existat garanţii sau asigurări la efectuarea intervenţiei".

Expertize cu lacune

Decizia Comisiei şi, implicit, expertizele au fost contestate de soţii Galea la Judecătoria Oradea, unde procesul va începe curând, făcând separat şi o plângere penală la Parchet, care a dispus o nouă expertiză. "Convingerea părinţilor că a fost o greşeală a medicilor nu se bazează pe o simplă impresie, ci pe concluziile medicilor din Cluj şi pe carenţe ce reies chiar din actele medicale", explică avocatul Cristian Domocoş.

Astfel, pe niciunul dintre documentele de la Maternitate nu apare diagnosticul de trombofilie, ci doar simple "echimoze" la naştere, iar la externare o "necroză extinsă ½ distală gambă dr.". Foaia de observaţie începe pe formularul tipărit, singurul ce putea fi folosit, dar a fost completată ulterior pe hârtii fără rubricaturi, cu scris diferit, existând suspiciuni asupra momentului adăugirilor. De asemenea, după operaţia de la Municipal, chirurgii au consemnat o "ischemie acută veche", sugerând tardivitatea intervenţiei.

Apărări diferite

Între timp, una dintre cele două neonatoloage, Camelia Rusu, a şi demisionat de la Maternitate, iar cealaltă, la fel ca obstetriciana, refuză orice comentariu în presă. Felul în care se apără reiese, însă, din întâmpinările prin care cer judecătorilor respingerea acţiunii intentate de părinţi. Obstetriciana Lorenzina Cozma a argumentat că cezariana a decurs fără dificultăţi, iar folosirea lingurii de forceps este frecventă. Scorul Apgar mare "reflectă o stare foarte bună a nou-născutului după extragere, iar dacă s-ar fi aplicat forcepsul acesta ar fi avut leziuni la cap, nu la gambă", a arătat doctoriţa, adăugând că nu ea a făcut consemnarea greşită în foaia de observaţie a copilului, ci colegele neonatoloage. Şi poate nu întâmplător...

Mult mai greu îi va fi să se disculpe doctoriţei Ramona Dorobanţu, care afirmă că a supus copilul mai multor examinări ("radiologice, analize de sânge etc") şi "tratamente specifice" ("alimentaţie intravenoasă, antibiotice cu spectru larg, sedative, alte medicamente şi tratament local al zonelor tegumentoase") şi că, din cauza imposibilităţii transportării copilului într-un spital cu departament de chirurgie infantilă, "s-a solicitat telefonic un consult în această specialitate, fiindu-i aplicat tratamentul recomandat de medicul specialist (heparină sodică etc)".

Problema e, însă, nu doar că Maternitatea are un incubator portabil destinat tocmai transportării copiilor cu probleme de la un spital la altul, ci şi că doctoriţa nu poate demonstra prin vreun document că a cerut consultul unui chirurg vascular. Semn că procesul ar putea fi anevoios şi cu final neplăcut. Nu doar pentru familie şi pentru copilul care va trăi fără un picior...

CAZ RAR, DAR...

Din neştiinţă?

Consultaţi de BIHOREANUL, doi medici experimentaţi de la Maternitate afirmă că obstetricianul Lorenzina Cozma a procedat corect folosind lingura de forceps la cezariană. "Dacă fătul este mare, utilizarea corectă a instrumentului poate fi chiar salvatoare: în cazul în care copilul e blocat, pentru evitarea hipoxiei (n.r. – intrarea creierului în lipsă de oxigen), lingura se foloseşte pentru a prinde capul, iar apoi corpul alunecă mai uşor pe ea decât pe mâna medicului. Practic, obstetricianul a salvat copilul. Dacă nu-l scoatea rapid, acum nu era fără un picior, ci poate cu creierul afectat grav, cu retard neuro-motor", a opinat un ginecolog. Confratele său consideră că problema a fost nu la naştere, ci după, la neonatologii care nu au recunoscut trombofilia, suspectând zile întregi o simplă flebită, tratabilă cu heparină sub formă de unguent. "O greşeală din neştiinţă, mai degrabă decât din neglijenţă pură".