Niciunul dintre cei trei lideri de partide care conduc judeţul Bihor de la alegerile locale din 2012 - Cornel Popa (PNL), Alexandru Kiss (UDMR) şi Ioan Mang (PSD) - nu a suflat vreodată un cuvânt despre asta, dar acesta e adevărul: Consiliul Judeţean Bihor nu are niciun leu pus deoparte pentru a asigura cota sa de finanţare în vederea derulării proiectelor europene pe care le-a câştigat.

Detaliul a ieşit la iveală luni, 31 martie, când pe masa Consiliului Judeţean a fost pus un proiect pentru aprobarea de principiu a contractării unui credit de tip revolving (din care tragerile de sume să se facă treptat, pe măsura necesităţilor) în valoare de aproape 20 milioane euro, mai exact 71,85 milioane lei.

Conform intenţiei iniţiatorilor, banii ar urma să fie utilizaţi la plata contribuţiei CJ la derularea a cinci proiecte cu finanţare europeană: extinderea şi modernizarea Aeroportului (30 milioane lei), Sistemul de Management Integrat a Deşeurilor (30 milioane lei), construirea unei centrale pe biomasă în Săcueni (7 milioane), realizarea unei reţele de comunicare între Bihor şi judeţul Bekes (Ungaria) în bandă largă de internet (0,75 milioane lei), precum şi elaborarea unei strategii pentru alimentarea cu apă şi realizarea de instalaţii şi sisteme unitare de monitorizare a alimentării cu apă în Valea Ierului (4,1 milioane lei).

Pentru contractarea creditului CJ Bihor va organiza o licitaţie, câştigătoare urmând să fie banca ce va oferi cele mai bune condiţii de dobândă şi de termen de rambursare. Creditul ar urma să fie luat pe 20 de ani, primii 3 fiind perioadă de graţie (în care nu vor fi plătite dobânzi).

Dacă va fi aprobat, acest credit va fi primul de asemenea mare valoare după cel de 16 milioane euro contractat în 2007, pe când preşedinte al CJ era Alexandru Kiss, pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare a clădirii fostei Garnizoane Oradea în vederea transformării acesteia în sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.

Votul pe care consilierii judeţeni l-au dat pentru aprobarea de principiu a creditului a fost exprimat în lipsa reprezentanţilor PDL, care au părăsit sala de şedinţe supăraţi că PNL, PSD şi UDMR şi-au împărţit între ele sumele din TVA şi impozitul pe venit neglijând obiectivele de investiţii din localităţile cu primari democrat-liberali, dar şi faptul că din noul credit nu ar urma să se aloce niciun leu pentru continuarea unor investiţii precum reabilitarea drumului judeţean dintre Leş şi Tinca, începută în mandatul lui Radu Ţîrle.