170 de delegaţi din întreaga Transilvanie participă sâmbătă la Congresul PPMT desfăşurat în sala de concerte a Filarmonicii orădene, unde cu două săptămâni în urmă avea loc reuniunea Consiliului Reprezentanţilor UDMR, principalul competitor politic pe voturile etnicilor maghiari din Ardeal.

În preambulul Congresului propriu-zis, preşedintele PPMT, orădeanul Szilagy Zsolt, care va candida pentru un nou mandat, concurat de concitadinul Csomortanyi Istvan, a susţinut o conferinţă de presă alături de doi invitaţi de onoare, Sven Koll, deputat în Parlamentul Regional Sud-Tirolez, şi Cristian Kolmann, lider al Partidului Libertatea Sud-Tiroleză, ambii făcând declaraţii cu privire la dorinţa de rupere a acestei provincii locuite preponderent de etnici austrieci, germanofoni, din statul italian.

Fraţi căuzaşi

„Noi luptăm pentru acele forme de autonomie care şi-au consacrat viabilitatea în Occident, iar ei pentru a obţine acel model de cetăţenie care este deja de mult implementată în România”, a descris Szilagyi Zsolt atât asemănările cu partidul sud-tirolez, cât şi deosebirile dintre acesta şi PPMT.

Altfel spus, maghiarii din România vor autonomie, pe care austriecii din Italia deja o au, în timp ce aceştia vor să poată dobândi şi cetăţenie austriacă, aşa cum maghiarii din Transilvania au obţinut deja cetăţenie ungară.

Atâta doar că sud-tirolezii au un program mult mai radical decât cel afişat public de PPMT. Cristian Kolmann, de la Partidul Libertatea Sud-Tiroleză, a avut o tiradă din care a reieşit că Italia asupreşte minoritatea austriacă/germană din Tirolul de Sud, aşa încât aceasta doreşte în mod legitim să se „rupă” de Italia.

„Vrem să ne rupem de Roma”

„Noi, sud-tirolezii, trăim într-un stat care etnic ne este străin, aşa cum bineînţeles şi maghiarii din Transilvania trăiesc într-un stat care le este străin. Noi vrem să ne rupem de Roma, pentru noi autonomia este doar o formă de tranziţie, noi nu mai vrem să aparţinem de Italia, vrem să ne rupem de Italia. Noi considerăm că graniţele trasate după Primul Război Mondial sunt nişte graniţe nedrepte. Bineînţeles, noi recunoaştem că Transilvania aparţine de România, cum şi Sud-Tirolul aparţine de Italia, dar aceste lucruri nu sunt corecte”, a spus Kolmann.

Politicianul secesionist a motivat că statul italian urmăreşte deznaţionalizarea austriecilor/germanilor, nu le permite (prin însăşi Curtea Constituţională Italiană) să atribuie denumiri germane unor localităţi, să îşi folosească limba germană în instituţiile administrative şi, mai ales, să deţină şi cetăţenia austriacă.

„O luptă permanentă”

La rându-i, celălalt politician sud-tirolez, Sven Koll, s-a plâns că în Tirolul de Sud au început să locuiască tot mai mulţi italieni, că statul italian a încurajat construirea de blocuri şi fabrici, ceea ce a deformat structura etnică a populaţiei - exact discursul pe care îl au şi partidele maghiare din Transilvania, care se plângă că statul român ar fi promovat o politică similară în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, stricând „echilibrul etnic” dominat de populaţia maghiară.

„Italia totdeauna vrea să ne ia ceva, iar noi totdeauna trebuie să ne apărăm, deci suntem într-o luptă permanentă. Minorităţile din Europa trebuie să coopereze, pentru că împreună pot fi mai puternice în Parlamentul Europei”, a spus Koll, îndemnând la o colaborare a partidelor etnice aşa încât acestea să aibă un cuvânt mai greu de spus la Bruxelles decât statele naţionale ce formează Uniunea Europeană. „Minorităţile trebuie să devină mai vizibile nu numai la nivelul regiunilor, ci la nivelul Uniunii Europene”, a insistat sud-tirolezul.

Protectorat ungar în Transilvania

BIHOREANUL i-a întrebat pe cei doi politicieni austrieci din Italia dacă, aşa cum Guvernul de la Budapesta se implică în comunităţile maghiare din Transilvania, are şi Guvernul de la Viena ingerinţe în politica italiană asupra minorităţii sud-tiroleze, moment în care preşedintele PPMT, Szilagyi Zsolt, a amintit că preşedintele de onoare al formaţiunii, Laszlo Tokes, a militat încă de acum patru ani pentru un „protectorat” ungar în Transilvania, motiv pentru care i-a şi fost retrasă Ordinul Steaua României. „Domnul Tokes a cerut acum patru ani ca statul ungar să fie o parte protectoare pentru maghiarii din Transilvania, cum este partea austriacă pentru cei din Sud-Tirol”, a spus Szilagyi.

Cei doi politicieni sud-tirolezi au răspuns că „protectoratul” austriac asupra minorităţii germanofone din Tirolul de Sud se manifestă în baza unui acord bilateral între guvernele de la Roma şi de la Viena, dar autorităţile austriece „nu îşi spun cuvântul” frecvent cu privire la cetăţenii din Italia, aşa încât „de aceea vrem să obţinem cetăţenia austriacă”.

Autonomie în statul român

În context, preşedintele în exerciţiu al PPMT a declarat, după conferinţa de presă, că această formaţiune îşi doreşte „autonomia în cadrul statului român, în cadrul legal”, delimitându-se astfel de invitaţii din Tirolul de Sud.

Pe de altă parte, Szilagyi a criticat ipocrizia UDMR, care şi-a întocmit lista de candidaţi la Parlamentul European, după care a „invitat” atât PPMT, cât şi PCM să îşi desemneze „reprezentanţi” pe această listă, pe poziţii neeligibile, refuzând propunerea celor două formaţiuni maghiare de a întocmi o listă comună.

„Noi am propus o listă a tuturor partidelor maghiare pentru a maximaliza numărul votanţilor maghiari, să construim o coaliţie, mai ales având în vedere că acum pragul electoral este de 5% şi pentru partide, şi pentru coaliţii. Soluţia noastră s-a axat pe interesele comunităţii maghiare, soluţia UDMR s-a axat pe interesele de partid, pentru că au spus că nu vor să-şi piardă identitatea. O alianţă cu celelalte partide maghiare le-ar fi pericilitat identitatea?”, a spus Szilagyi despre adversarii din UDMR.

În ce priveşte Congresul PPMT propriu-zis, acesta a început după conferinţa de presă şi urmează să aleagă o nouă conducere, fiind pusă la bătaie inclusiv funcţia de preşedinte. Orădeanul Szilagyi Zsolt, care o deţine de patru ani, intenţionează să obţină un nou mandat, însă de data aceasta are de câştigat în faţa a patru competitori, între care şi un alt orădean, mai tânărul Csomortanyi Istvan, în prezent lider la nivel judeţean.