Curtea de Apel Piteşti a decis, săptămâna trecută, menţinerea unei Decizii prin care, în anul 2012, Comisia specială de retrocedare a bunurilor bisericeşti a retrocedat Ordinului călugărilor romano-catolici mizericordieni clădirea fostei Policlinici Mari din strada Republicii nr. 35.
Aceasta a fost construită în anii 1899-1900, Ordinul călugăresc susţinând că pe terenul şi cheltuiala sa, după care ar fi închiriat-o statului austro-ungar, care a folosit-o ca sediu al Palatului Finanţelor.
În schimb, Consiliul Judeţean Bihor, care deţine dreptul funciar de proprietate, susţine că imobilul a fost edificat chiar de autorităţile austro-ungare cu singurul scop de a servi ca administraţie financiară, revenind statului român ca urmare a aplicării Tratatului de la Trianon din 1919.
După ce CJ Bihor a atacat în justiţie Decizia Comisiei de retrocedare, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis anularea acesteia şi judecarea dosarului în cadru judiciar, procedura având loc la Curtea de Apel Piteşti după ce Ordinul Mizericordian a cerut strămutarea procesului la o altă instanţă decât Curtea de Apel din Oradea, care era competentă din punct de vedere teritorial.
Conform Înaltei Curţi, la dosarul de retrocedare Ordinul călugăresc nu a depus nicio dovadă că imobilul i-ar fi fost naţionalizat după 1945 de statul român, astfel că din start nu putea face obiectul unei acţiuni de restituire.
Totuşi, potrivit hotărârii Curţii de Apel din Piteşti, care încă nu este motivată, dreptul de proprietate asupra imobilului ar urma să revină Ordinului călugăresc. Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată de Consiliul Judeţean, ceea ce aproape sigur se va şi întâmpla. Ca urmare, o decizie definitivă o va lua tot Înalta Curte.
De la mijlocul anilor 2000, clădirea disputată este nefolosită, aflându-se într-un stadiu avansat de degradare.
Citiţi pe această temă şi articolul Robe contra sutane: De ce a "întors" Curtea Supremă decizia de retrocedare a Policlinicii Mari