Pentru prima oară, proiectul de buget consolidat anual al judeţului Bihor a fost făcut public în condiţii de transparenţă maximă şi cu explicaţii. Potrivit cifrelor prezentate de responsabilii Consiliului Judeţean, veniturile prognozate pentru acest an sunt 38% peste cele de anul trecut, cheltuielile de funcţionare micşorate cu 30%, iar cele pentru dezvoltare cu 93% mai mari.

Potrivit spuselor lui Gal, actuala administraţie caută, în continuare, noi surse de venituri pentru finanţarea lucrărilor deja începute şi a noilor investiţii, de la construirea platformelor pentru colectarea deşeurilor mari în patru oraşe ale judeţului până la drumurile ocolitoare ale comunelor din Zona Metropolitană Oradea ori centurile Aleşd şi Beiuş.

Accent pe dezvoltare

Proiectul bugetului judeţului pe 2021 (al CJ şi instituţiilor subordonate) este caracterizat, în premieră, prin privilegierea investiţiilor şi dezvoltării în raport cu cheltuielile de personal şi pentru funcţionare, cele două capitole de cheltuieli fiind, pentru prima oară, aproape egale: 298,69 milioane lei pentru funcţionare şi 295,80 milioane lei pentru dezvoltare, a subliniat vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Călin Gal, într-o conferinţă de presă în care, împreună cu directorul adjunct al Direcţiei Economice, Gabriela Plugar, a explicat şi principiile pe care a fost construit proiectul de buget.

Per total, bugetul consolidat al judeţului prognozează venituri de 594,49 milioane lei, cu 38% peste nivelul de anul trecut, când erau de 430,62 milioane lei.

Gal a explicat că unele surse de venituri vor asigura mai mulţi bani, ca de pildă cotele defalcate din impozitul pe venituri (95,12 milioane lei în acest an, faţă de 92,40 milioane în 2020), cotele defalcate din TVA (105 milioane lei anul acesta, comparativ cu 78 milioane lei anul trecut) ori sumele defalcate din TVA alocate anume pentru drumuri (21,6 milioane lei faţă de 15 milioane anul trecut), în schimb alte surse vor fi mai mici (de pildă cele pentru echilibrarea bugetelor locale, de 45,62 milioane lei comparativ cu 67,03 milioane în 2020).

Economiile, la investiţii

Anul acesta, judeţul a estimat cheltuieli de funcţionare de 298,69 milioane lei, cu 30% mai puţin faţă de cele 306,61 milioane de anul trecut, în urma reorganizării organigramelor aparatului propriu şi celor ale instituţiilor subordonate CJ Bihor, dar nu numai.

Numai din reducerile de personal, a amintit Gal, se economisesc 33 milioane lei la fondul de salarii (146,89 milioane lei anul acesta faţă de 179,80 milioane lei anul trecut), economii fiind făcute, însă, şi la alte capitole ca urmare a diminuării numărului de angajaţi (în trimestrul I al acestui an, de pildă, cheltuielile pentru carburanţi au scăzut la 19.750 lei, faţă de 60.750 lei cheltuiţi în primul trimestru al anului trecut, totalul anual al economiilor la acest capitol fiind de 165.000 lei).

"Toţi banii economisiţi vor merge pentru dezvoltare, aşa cum am promis", a spus vicele CJ Bihor, arătând că pentru dezvoltare proiectul de buget prevede pe acest an suma de 295,80 milioane lei, cu 93% peste cea de anul trecut, când a fost de 153,1 milioane lei.

Creditul lui Pasztor şi Mang, realocat

Pe de altă parte, Gal a arătat că şi veniturile din credite vor fi folosite mai raţional, dând exemplul împrumutului de 50 milioane lei contractat anul trecut de fosta administraţie Pasztor-Mang şi din care au rămas necheltuiţi 34,5 milioane lei.

Din această sumă, 16 milioane lei care iniţial erau alocaţi pentru reabilitarea clădirii fostei Policlinici Mari şi transformarea acesteia în sediu al CJ vor fi realocaţi pentru continuarea într-un ritm mai intens a unor lucrări începute (cum ar fi cele la Drumul Apusenilor şi la drumurile judeţene Beliu - Tinca - Leş, Beiuş - Roşia - Aştileu, Bicaciu - Ianoşda ori Oşand - Şumugiu), precum şi pentru finanţarea lucrărilor la campusul pentru învăţământul special.

După cum se ştie, actuala conducere a CJ a reziliat, de comun acord cu firmele desemnate de fosta administraţie, contractul pentru reabilitarea clădirii din strada Republicii nr. 5, pentru a efectua lucrarea cu fonduri europene nerambursabile.

De asemenea, Gal a afirmat că vor creşte şi veniturile aferente OG 28/2013 (pentru lucrări cuprinse în PNDL), la 90,88 milioane lei (faţă de aproape jumătate anul trecut), astfel că "vom mări ritmul la cele două lucrări mari, pe drumurile Beiuş - Roşia - Aştileu şi Sâmbăta - Dobreşti şi vom încerca să finalizăm la Dobreşti - Vârciorog".

Caută noi surse

Totodată, actuala administraţie mizează şi pe creşterea veniturilor din fonduri UE, de la 63,11 milioane lei anul trecut la 99,77 milioane lei anul acesta, din care să fie susţinute mai multe proiecte de investiţii.

"Avem în vedere proiectele vechi care trebuie finalizate", a spus Gal, exemplificând cu bazinele de înot, autogările şi reabilitarea cabanei Vadu Crişului (toate proiecte întârziate, chiar şi cu doi ani, astfel că există riscul pierderii fondurilor nerambursabile) şi adăugând că există şi proiecte noi care trebuie începute în acest an: pentru realizarea de platforme pentru colectarea deşeurilor mari în 4 oraşe din judeţ, pentru amenajarea a 4 adăposturi pentru câinii comunitari (în aceleaşi oraşe), cofinanţarea a 7 proiecte ale Aeroportului, a centurilor ocolitoare din Zona Metropolitană Oradea (Oşorhei, Sântandrei şi Nojorid) şi a variantelor ocolitoare Aleşd şi Beiuş, amenajarea de staţii pentru pasagerii mijloacelor de transport judeţean etc.

"Încercăm să identificăm noi surse de venituri pentru a cofinanţa aceste proiecte şi noi investiţii", a spus Gal.

Vicele CJ a precizat că proiectul de buget prevede diminuarea alocărilor pentru Culte (de la 2 milioane lei anul trecut la 400.000 lei anul acesta), pentru ONG-urile cu activităţi pentru tineret (la 50.000 lei) şi sociale (tot 50.000 lei). "ONG-urile le vom finanţa doar cu acele sume necesare cofinanţării, vor trebui să aibă proiecte solide", a avertizat Gal, cel care cu doi ani în urmă a dezvăluit ilegalităţile prin care CJ finanţa ONG-uri satelit ale UDMR, adesea în totalitate, deşi legea prevede că poate acorda sume pentru o parte din cheltuieli.

"Angajări nu vom face"

Tot pentru reducerea cheltuielilor bugetare, actuala conducere a judeţului vrea să realizeze noi contracte pentru administrarea externalizată, de către fundaţii, a 14 centre ale DGASPC pentru care contractele de administrare au expirat ori urmează să expire, dar şi să extindă externalizarea şi pentru alte 28 de centre aflate în prezent în administrarea DGASPC.

De asemenea, Gal a afirmat că, în pofida unor suspiciuni că actuala conducere a judeţului a eliminat la finele anului trecut o parte din clientela politică găsită la instalare (fiind desfiinţate 255 posturi în instituţiile subordonate, iar aparatul propriu al CJ fiind redus de la 176 la 90 posturi), nu vor urma angajări. "Angajări nu vom face. Este exclus!", a spus Gal.

El a explicat că au fost organizate doar câteva concursuri pentru ocuparea pe perioadă strict determinată a unor posturi vacantate din cele rămase după reorganizare, prin plecarea unor angajate în concedii de maternitate, şi nu pentru ocuparea unor posturi nou înfiinţate, pe perioadă nedeterminată. "La primul concurs nici nu a luat nimeni probele", a spus Gal, despre seriozitatea organizării selecţiei de personal provizoriu.

Vor dezbatere

În final, vicepreşedintele CJ Bihor a precizat că proiectul de buget pe 2021 va fi postat pe site-ul instituţiei, dar "va fi şi o dezbatere publică" fie online, fie cu participarea fizică a celor interesaţi, "în funcţie de evoluţia pandemiei". Atât formatul, cât şi data la care va avea loc dezbaterea publică a proiectului urmează să fie anunţate.

Proiectul urmează să fie dezbătut şi votat de aleşii bihorenilor într-o reuniune extraordinară a plenului Consiliului Judeţean, deja fixată pe data de 9 aprilie.