Rămâne cum am stabilit! Bugetul local pentru anul 2018 a fost adoptat joi de Consiliul Local Oradea cu votul exclusiv al consilierilor PNL. Consilierii PSD au votat împotrivă, iar cei ai UDMR au preferat să se abţină de la vot. Reprezentanţii opoziţiei s-au declarat nemulţumiţi de faptul că anul acesta şi, foarte probabil, anul viitor municipalitatea nu va aloca un fonduri organizaţiilor neguvernamentale pentru organizarea de acţiuni.

De altfel, consilierii UDMR au catalogat din capul locului proiectul de buget ca fiind ilegal şi au avertizat că nu vor îl vor vota dacă municipalitatea va refuza să aloce fonduri pentru susţinerea organizaţiilor de tineret, aşa cum prevede Legea Tinerilor 350 din 2006.

UDMR-iștii au afirmat că orientarea fondurilor destinate organizării de evenimente către finanţarea celor dedicate Centenarului nu justifică decizia municipalităţii orădene. "Să lăsăm tinerii să vină cu ideii despre cum ar dori ei să aniverseze Centenarul", a spus consilierul Kirei Melinda.

La rândul său, liderul grupului PSD, Liviu Sabău Popa, a declarat că social-democraţii nu vor vota proiectul de buget pentru că nu au reuşit să îl studieze. "La ora şedinţelor pe comisii nu aveam încă proiectul de buget, aşa că nu am avut vreme să îl analizăm în detaliu", a spus Popa.

Să ceară de la Consiliul Judeţean!

Ieşirile opoziţie nu au avut niciun efect asupra primarului Ilie Bolojan, care se bucură de o majoritate absolută în Consiliul Local.

Edilul le-a dat de înţeles reprezentanţilor opoziţiei UDMR şi PSD că, dacă îi preocupă atât de mult problema finanţării ONG-urilor, să ceară fonduri pentru acestea de la Consiliul Judeţean Bihor, unde sunt la conducere.

"Îi îndemn pe colegii mei ca, dacă vor fonduri pentru ONG-uri, să ceară de la Consiliul Judeţean, care a avut anul trecut un buget de 700.000 euro pentru astfel de activităţi", a spus edilul.

La fel, Bolojan a declarat că proiectul de buget supus votului Consiliului Local a fost deja prezentat şi dezbătut public, aşa că reprezentanţii opoziţiei nu pot invoca faptul că sunt puşi să voteze în necunoştinţă de cauză. "Materialul a fost dezbătut public şi prezentat în conferinţă de presă", a spus edilul.

Un buget, mai mulţi nemulţumiţi

Ulterior Bolojan a îndulcit semnificativ tonul şi le-a spus consilierilor locali că municipalitatea va opera în 2018 cu un buget strâns, mult sub nevoile oraşului din punct de vedere al nivelului de cheltuieli şi investiţii. "Niciunul dintre directorii din Primărie nu este mulţumit. Am tăiat câte 50% din ce au cerut", a spus edilul.

Bugetul aprobat de Consiliul Local se ridică la un miliard de lei. Acesta cuprinde venituri de 513 milioane lei, din care 318,8 milioane lei - încasări din taxe şi impozite, 136,7 milioane lei - prelevări de la bugetul de stat şi 57,5 milioane lei - alocări din fonduri UE.  La asta se adaugă veniturile instituţiilor publice, de 502,3 milioane lei.

Cea mai mare sumă, de 488,6 milioane lei, le revine spitalelor orădene, urmată la mare distanţă, de suma de 11,1 milioane lei, alocată unităţilor de învăţământ, respectiv de suma de 2,6 milioane de lei, pentru Clubul Sportiv Municipal.

Bugetul previzionat îl depăşeşte cu 2% pe cel de anul trecut pe seama creşterii veniturilor aferente spitalelor.

În schimb, veniturile locale vor fi în scădere cu 4%, echivalentul a circa 9 milioane euro, pe fondul modificărilor aduse de revoluţia fiscală care va diminuat încasările oraşului.

Creştere de 27,4%

La fel ca în cazul bugetului local, bugetele societăţilor subordonate municipalităţii au fost adoptate tot fără voturile reprezentanţilor opoziţiei, ci doar cu votul celor 17 consilieri liberali prezenți. Consilierii PSD şi cei ai UDMR s-au abţinut, fără a mai intra însă în polemici cu reprezentanţii municipalităţii.

Potrivit Hotărârii de Consiliu Local adoptate, Agenţia de Dezvoltare Locală Oradea mizează pe un buget de 20,5 milioane lei, cu 27,4% mai mare decât anul trecut.

"Având în vedere că se preconizează o creştere a consumului de energie electrică în parcurile industriale în anul 2018, în condiţiile majorării preţului de achiziţie a acesteia, se estimează o creştere a cifrei de afaceri a societăţii cu în anul 2018 cu aproximativ 30%", se menţionează în raportul anexat.

ADLO deţine propria reţea de distribuţie a energiei electrice în parcurile industriale şi face încasări din tariful de distribuţie.

Bugete mai mari: CAO şi OTL

La fel, Compania de Apă Oradea şi-a stabilit un buget de 76,1 milioane lei, cu 4,49% mai mare decât în anul precedent.

Potrivit raportului de specialitate anexat Hotărârii de Consiliu Local, conducerea companiei a estimat o creştere a cifrei de afaceri "datorită punerii în funcţiune de noi branşamente de apă şi racorduri de canal în urma lucrărilor de investiţii şi implementarea programului de înlocuire a contoarelor clasice prin contoare cu transmiterea datelor la distanţă". Investiţiile făcute vor permite citirea lunară a contoarelor, creşterea veniturilor şi scăderea numărului de reclamaţii.

De altfel, inclusiv OTL în mizează pe un buget în creştere cu 4% faţă de anul trecut, estimat 54,5 milioane lei.

Veniturile OTL pentru anul 2018 au o tendinţă de creştere cu 3,96% faţă de anul 2017, „ca urmare a creşterii veniturilor din exploatare, pe seama veniturilor din producţia vândută (bilete, abonamente, reclame, diverse prestări servicii), dar şi a subvenţiilor şi transferurilor de exploatare aferente prevederilor legale (compensare tarif elevi, studenţi şi pensionari)", arată reprezentanţii companiei

Bugete mai mici: ADP şi Termoficare

Spre deosebire de ADLO, CAO şi OTL, în schimb, ADP şi Termoficare se vor baza anul acesta pe venituri mai mici decât anul trecut. ADP va lucra cu un buget de 29,3 milioane lei, cu 8,2% sub cel din 2017.

"Scăderea veniturilor este justificată de condiţiile economice tot mai puţin predictibile şi scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, fapt care se transpune în scăderea numărului de comercianţi", şi-a justificat previzionările conducerea ADP.

Conducerea societăţii mai estimează o creştere a cheltuielilor cu circa 17% pe fondul creşterii preţurilor de consum, lucrărilor de reparaţii curente şi de îmbunătăţire a condiţiilor oferite comercianţilor şi creşterii cheltuielilor cu impozitele şi salariile plătite.

La fel, Termoficare se va baza anul acesta pe un buget de 253,2 milioane lei, mai mic cu 2,42% decât cel de anul trecut, pe fondul diminuării alocărilor de la bugetul local pentru investiţii în instalaţii şi reţele.

Operatorul previzionează încasări de 131,2 milioane lei din vânzarea a 580.000 de gigacalorii în cazul energiei termice, la care se adaugă încă 89,5 milioane lei din vânzarea celor 305.000 Mwh de energie şi veniturile din bonusul de cogenerare. Diferenţa până la suma totală de 253,2 milioane lei o vor reprezenta subvenţiile, în valoare de 31,7 milioane lei.