Municipalitatea nu se va constitui ca parte civilă în procesul care va fi intentat directorilor Administraţiei Domeniului Public (ADP), Liviu Andrica şi Bimbo Tibor alături de angajaţii ştrandului Ioşia, Gheorghe Sime, Florentin Avram, Dan Fâşie, Florentin Bradea şi Sorin Floruţ în urma tragicului accident din 6 iunie, când o fetiţă de şapte ani a murit absorbită în gura de scurgere a unui bazin.
La propunerea Primăriei, consilierii locali au hotărât joi cu unanimitate de voturi şi fără comentarii să nu ceară despăgubiri şi daune morale angajaţilor ADP în urma accidentului. "Din evidenţele contabile ale ADP rezultă că încasările rezultate în perioada următoare accidentului nu s-au diminuat. În concluzie nu putem vorbi de existenţa unui prejudiciu sau unei pagube aduse patrimoniului municipiului", se menţionează în raportul de specialitate anexat proiectului de hotărâre.
Hotărârea de Consiliu Local a fost promovată la cererea Inspectoratului Judeţean de Poliţie care a solicitat municipalităţii o informare cu privire la valoarea pagubelor materiale şi morale provocate de accident, inclusiv prin impactul public rezultat în urma mediatizării cazului, pentru ca acestea să poată fi recuperate de la angajaţii ADP în procesul care va urma.
Se menţin drepturile speciale
În cadrul aceleaşi şedinţe, aleşii orădenilor au hotărât, tot cu unanimitate de voturi, să menţină drepturile speciale acordate angajaţilor municipalităţii în baza contractului colectiv de muncă pe anul în curs încheiat cu sindicatul "Civica" al angajaţilor instituţiei. Asta chiar dacă, în urma unui control încheiat luna trecută, Curtea de Conturi a cerut eliminarea acestor drepturi speciale, asimilându-le drepturilor salariale şi primelor.
Potrivit înţelegerii, angajaţii municipalităţii primesc în plus la salariu între 429 şi 535 lei, suma crescând invers proporţional cu salariul negociat.
În raportul de specialitate anexat proiectului de hotărâre, directorul economic al Primăriei, Eduard Florea şi directorul juridic Eugenia Borbei, au militat pentru menţinerea drepturilor speciale. Printre argumentele invocate de aceşti s-au numărat disponibilizările masive de personal din ultimii trei ani care au dus la creşterea volumului de muncă, salariile mici şi faptul că sursa de finanţare pentru drepturile speciale este asigurată, oricum, din veniturile proprii ale bugetului local şi nu afectează bugetul de stat.