Ce ţie nu-ţi place altuia nu-i face, spune un proverb vechi, dar de care angajaţilor Camerei de Conturi Bihor nu le pasă nici cât negru sub unghie. Deşi în comparaţie cu restul bugetarilor câştigă până la 7.000 de lei pe lună, iar unii iau leafă şi de la Universitate, aşa încât sunt mai avuţi decât patronii de firme prospere, cei 22 bugetari de lux şi-au dat în judecată instituţia pentru sporuri aproape la fel de mari ca salariile.

Grija pentru propria soartă nu i-a oprit, însă, să taie sporurile funcţionarilor din primării şi din Consiliul Judeţean, pe unii din aceştia punându-i în situaţia să plece acasă, în zilele de leafă, cu mai puţin de 10 lei. Căci trebuie să restituie toate sumele "necuvenite"...

Şoc şi groază

De la medici şi ceferişti până la profesori şi funcţionari, bugetarii nu-şi vor şterge niciodată din memorie ziua de 6 mai 2010, când preşedintele Traian Băsescu anunţa că salariile le vor fi reduse cu 25% până la 1 ianuarie 2011. Cei din administraţiile locale nu vor uita, însă, nici zilele din cursul anului trecut şi din acest an, când au aflat că pe lângă tăierea unui sfert din leafă vor mai suporta încă o curbă de sacrificiu.

Motivul? Primăriile şi Consiliul Judeţean au fost călcate de inspectorii Camerei de Conturi, care descopereau brusc că funcţionarii primiseră necuvenit, ani la rând, diverse sporuri salariale. Numite "drepturi speciale" şi totalizând maxim 500 lei lunar pe om, acestea erau acordate ca sporuri de fidelitate, pentru sănătate în muncă ori pentru ţinută, în completarea salariilor de bază ce variază, în majoritatea cazurilor, între 700-1.000 de lei.

Muncă fără spor(uri)

La Consiliul Judeţean, funcţionarii beneficiau din 2008 de un spor pentru menţinerea sănătăţii în muncă, de 408 lei lunar, şi unul de dispozitiv, de 25% din salariul de bază, care le recompensa disponibilitatea de a se prezenta la serviciu şi după program, indiferent de ora la care sunt solicitaţi. Ambele suplimente fuseseră incluse în contractul colectiv de muncă aprobat de consilierii judeţeni şi vizat de structurile Ministerului Muncii (ITM), Finanţelor şi Administraţiei (Prefectură). Conducerea CJ aprecia că, sporindu-le veniturile, angajaţii vor munci mai cu spor. "Cum să fie un funcţionar entuziast, eficient şi onest cu un salariu de câteva sute de lei?", explică actualul vicepreşedinte Dumitru Voloşeniuc, pe atunci simplu consilier.

Anul trecut, însă, inspectorii Camerei de Conturi au avut, subit, revelaţii. Prima dată, în iunie, au descoperit că sporul de dispozitiv fusese acordat abuziv, iar a doua oară, în decembrie, că şi sporul de sănătate era tot nelegal. Iar dacă în anii precedenţi nu au avut obiecţii, acum cereau conducerii CJ "să stabilească întinderea prejudiciului şi să ia măsuri pentru recuperarea lui".

Discriminare!

Deşi a contestat deciziile Camerei de Conturi, CJ a pierdut procesele, iar funcţionarii au fost obligaţi să semneze angajamente pentru restituirea sporurilor din 2008, 2009 şi 2010 în rate lunare. Urmarea? Nu doar că nu mai primesc aceste drepturi, dar din salariile deja scăzute li se şi reţin câte 10.000-12.000 lei de persoană. Disperarea e cu atât mai mare cu cât unii nu mai pot supravieţui cu ce le rămâne. "De când am pierdut procesul, o colegă primeşte 9 lei din salariu. Cum se va descurca în următorii trei ani?", zice o funcţionară.

06 Carmen Soltanel.jpgSecretarul judeţului, Carmen Soltănel (foto), afirmă că inspectorii financiari au comis un abuz, tăierea sporurilor nefăcându-se prin schimbarea vreunei legi, ci doar a interpretării date de aceştia legii privind contractul colectiv de muncă.

"Drepturile speciale s-au dat prin contractul colectiv de muncă, negociat între conducere şi sindicat în baza legii. Camera de Conturi a considerat acum că drepturile nu sunt conforme cu legea contractului colectiv de muncă, deşi nu au atacat şi contractul, care teoretic a rămas valabil". Culmea, adaugă Soltănel, s-au produs şi discriminări: "Aceiaşi inspectori care au decis că sporurile de la CJ sunt necuvenite (n.r. - Daniela Simuţ şi Maria Popa) au considerat exact aceleaşi drepturi ca fiind legale la DASPC, instituţie subordonată CJ".

Şi rea-voinţă, şi prostie

06 Marcel Bolos.jpgLa Primăria Oradea, inspectorii (rebotezaţi acum "auditori publici externi") au ajuns astă-primăvară să taie aceleaşi sporuri pe care în trecut le-au găsit legale. "Avem două drepturi speciale: pentru sănătate în muncă, între 420-505 lei pe lună, în funcţie de posturile ocupate, plus cel pentru ţinută, de 550 lei pe trimestru", spune Marcel Boloş (foto), director în Primărie.

La fel ca secretara CJ, şi acesta consideră că temeiurile invocate de auditori sunt forţate, denotându-le atât lipsa de pregătire, cât şi rea-voinţa. "Au invocat un ordin al ministrului Muncii din ianuarie 2010, care însă e abrogat, şi legea contractului colectiv de muncă". Auditorii, continuă Boloş, susţin că funcţionarii din administraţia locală nu au voie să primească drepturi suplimentare, ci doar salariul. Legea spune, însă, altceva, şi anume că "funcţionarii pot primi şi alte drepturi care nu sunt de natură salarială". Pe acest temei, mai ales că drepturile speciale n-au fost plătite din fondul de salarii şi, deci, nu sunt drepturi de natură salarială, Primăria a contestat decizia Camerei de Conturi, prima înfăţişare fiind programată în ianuarie 2012 la Tribunal.

Pe de altă parte, arată directorul, dacă s-ar tăia sporurile mulţi funcţionari ar da bir cu fugiţii, căci şi aşa au salarii mici: 18% sub 500 de lei, 63% între 501 şi 1.000 lei, doar 19% primind peste 1.000 lei.

Funcţionari-magistraţi

BIHOREANUL a descoperit că, deşi intransigenţi cu funcţionarii din administraţiile locale, 21 din cei 22 de angajaţi ai Camerei de Conturi, în frunte cu directorul Ioan Gheorghe Ţară, nu pregetă să se judece cu instituţia în două procese pentru a-şi păstra propriile sporuri. Procesele deschise din 2006, dar tergiversate din motive procedurale, se află în prezent pe rolul Curţii de Apel, după ce anul trecut auditorii au avut câştig de cauză la Tribunal, unde li s-a recunoscut dreptul la despăgubiri retroactive echivalente reprezentând sporul de stabilitate şi la cel de suprasolicitare neuropsihică (echivalent celui de sănătate acordat de primării), nu şi cel pentru titlul ştiinţific de doctor.

Primul spor este de 10-20% din salariu (după vechime), iar al doilea de 50%, astfel încât, doar cu aceste două sporuri, auditorii aproape şi-ar dubla lefurile. Asta nemaivorbind de alte beneficii de care se bucură: spor de vechime (25% din salariu), titlul ştiinţific de doctor (15%), salariu de merit (15%), premiu anual (cât salariul), premii lunare de 2% din fondul de salarii al instituţiei, stimulente de 1% din veniturile încasate şi de 15% din dobânzi şi penalizări, plus indemnizaţii pentru funcţiile de conducere.

Principalul argument al auditorilor e că sporurile le-au fost acordate prin Legea 104/1999 privind salarizarea personalului organelor autorităţii judecătoreşti, cu care erau asimilaţi pe vremea când funcţiile lor se numeau de "judecători" şi respectiv de "procurori financiari". Legea, acuză ei, a fost schimbată abuziv prin OG 160/2000, conform căreia funcţiile, numite ulterior "inspectori financiari", iar acum "auditori publici externi", nu pot fi plătite decât cu "indemnizaţii" şi cu nimic altceva. Dar, spun cei 21, o ordonanţă de guvern nu poate fi mai presus de o lege!

"E altceva"

Că este firesc ca toţi angajaţii să lupte pentru drepturile lor se înţelege de la sine. Cât de moral e, însă, ca un bugetar să pretindă drepturi doar pentru sine, iar pe ale celorlalţi să le considere abuzive? Reporterul i-a pus întrebarea chiar directorului Camerei de Conturi, Ioan Gheorghe Ţară, care susţine că nici el, nici subalternii săi nu au motiv să se ruşineze.

"Sunt speţe diferite. Nouă ne-au fost anulate sporurile conferite prin lege printr-o Ordonanţă de Guvern, şi nu e acelaşi lucru ca în cazul funcţionarilor, unde drepturile s-au acordat prin contract colectiv de muncă, nu prin lege", afirmă Ţară, ignorând atât detaliul că şi contractele colective ale funcţionarilor din administraţie au fost încheiate în baza legii, cât şi principiul elementar că un contract este lege între părţi.

Pe de altă parte, directorul nu se sfieşte să paseze responsabilitatea asupra judecătorilor: "Nu noi tăiem sporurile funcţionarilor, ci instanţele de judecată!". Asta deşi, în realitate, instanţele nu fac decât să menţină deciziile Camerei de Conturi, după ce acestea sunt contestate de primării. Dar o vină o au şi şefii administraţiilor, adaugă Ţară, "pentru că nu au deschis ochii când au acordat sporurile".

Cum se vede, în opinia sa, toţi sunt vinovaţi, mai puţin el şi subalternii săi, care nu fac decât să aplice legea, hotărând tăieri pentru alţii şi refuzându-le atunci când îi afectează pe ei. Căci, vorba aia, sătulul nu crede flămândului...


"BAZAŢI"
Salarii mari, averi şi mai mari

O simplă trecere în revistă a declaraţiilor de avere ale angajaţilor Camerei de Conturi relevă că aceştia au lefuri de lux în comparaţie cu ale funcţionarilor din administraţia locală, dar şi proprietăţi pe măsură, unele chiar greu de justificat doar din salarii.

Directorul Ioan Gheorghe Ţară ridică anual 71.924 lei de la Camera de Conturi, plus alţi 91.338 lei de la Universitate, sume pe care un funcţionar de primărie nu le primeşte nici în 10 ani! Nu-i de mirare, deci, că deţine terenuri în Bihor şi în Alba, apartament în Oradea şi casă la Sânmartin, conturi de 15.000 euro, plus acţiuni la Volkswagen şi Heidelberg Druckmachinen (!) în valoare de 58.000 euro, iar la Petrolsub de 40.000 lei.

O altă auditoare, Maria Dan, deţine cinci terenuri intravilane în Oradea şi două în Sântandrei, patru case în Oradea, plus depozite de 90.000 euro, iar anul trecut a vândut două maşini cu peste 37.000 euro, toate dintr-un salariu de 54.601 lei. Liliana Durgheu, la un salariu de 57.682 lei, are patru terenuri cumpărate în Oradea, Sântandrei şi Sânnicolau Român (aproape 20 hectare), apartament în Oradea şi casă în Sântandrei, plus un VW de teren. Colegul lor Călin Ladar, cu un singur teren la Oşorhei şi unul la Vârtop, cu doar un apartament şi o casă în Oradea, toate la un salariu de 72.355 lei de la Camera de Conturi plus unul de 17.259 de la Universitate, poate fi considerat de-a dreptul un modest...