La data de 15 octombrie 2025, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat un proiect de lege cu privire la modul de plată al pensiilor din Pilonul II - pensii la care majoritatea cetățenilor români contribuie în fiecare lună.
Conform noii legi, cu cel mult 6 luni înainte de momentul pensionării, cetățeanul va opta pentru un fond de plată al pensiei private și va fi încunoștințat de suma care s-a adunat de-a lungul anilor ca activ al său, suma din cont fiind proprietatea sa, potrivit legii.
Cu toate acestea, la momentul pensionării, cetățeanul va putea să obțină doar un avans de maximum 30% din sumă, restul de 70% fiind plătit în tranșe lunare, sub formă de pensie privată pe o perioadă de 8 ani. În caz de deces al titularului, în această perioadă suma rămasă se va plăti moștenitorilor acestuia.
Legea trimisă spre promulgare Președintelui României a fost atacată în 16 octombrie la Curtea Constituțională de către Înalta Curte de Casație și Justiție. În motivarea sesizării de neconstituționalitate, magistrații Înaltei Curți au arătat că legea este neconstituțională pentru că ea aduce atingere dreptului de proprietate al cetățenilor asupra sumelor aflate în contul lor la data pensionării.
Potrivit unui comunicat de presă al Instanței Supreme, sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, recunoscută expres de lege. Administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.
Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului, orice ingerinţă a statului contra proprietăţii trebuie să fie prevăzută de lege, să urmărească un scop legitim de interes public şi să păstreze un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. În lipsa unui scop clar definit şi a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă.
În plus, Curtea Constituţională a României a stabilit, prin Decizia nr. 871/2010, că „dreptul de proprietate privată, odată dobândit, nu poate fi limitat prin intervenţii arbitrare ale legiuitorului, indiferent de forma bunului asupra căruia poartă”.
Cu alte cuvinte, atât timp cât la momentul implementării sistemului de pensii private s-a prevăzut în lege că banii acumulați sunt proprietatea cetățeanului, statul nu mai poate să se crediteze din buzunarul acestuia fără acordul lui.
Dincolo de interesul personal și direct al magistraților pensionabili, în opinia mea, sesizarea pare întemeiată. Așteptăm, cu interes, decizia Curții Constituționale.