Fiecare bănuţ primit în ajutor contează, au crezut părinţii unui băieţel suferind de un grav handicap neuropsihic. Întrucât cheltuielile pentru tratamentul acestuia depăşesc cu mult posibilităţile unei familii, au decis să înfiinţeze o asociaţie prin care să poată primi sprijin financiar din partea cunoscuţilor, legea permiţând contribuabililor, fie salariaţi, fie pensionari, să ofere ONG-urilor 2% din impozitul pe venitul anual.

Socoteala le-a fost dată, însă, peste cap anul acesta. O parte din bani, chiar dacă le era destinată lor, a ajuns la diverse parohii ortodoxe, printr-o reţea de intermediari  invizibili, care ar trebui să stârnească atenţia procurorilor.

Rămas fără aer

Cea mai fericită zi din viaţă, venirea pe lume a băieţelului, s-a transformat pentru doi tineri orădeni într-o povară până la sfârşitul zilelor. Copilul s-a născut cu un mic defect fizic, despre care medicii le-au spus că poate fi corectat printr-o operaţie estetică când va ajunge la o greutate care să-l facă să suporte anestezia.

Părinţii au pus bani deoparte şi, cu puţin înainte ca băieţelul să împlinească un an, s-au adresat unei clinici private din Timişoara. Operaţia pentru corectarea defectului estetic a reuşit, dar după câteva ore, când micuţul încă era conectat la un aparat ce-l ajuta să respire, s-a produs efectul unei grave neglijenţe în serviciu a personalului clinicii: s-a terminat oxigenul din tub. Minute multe, până când băieţelul a fost dus de urgenţă la un spital public, creierul i-a rămas neoxigenat.

De atunci, dezvoltarea sa a rămas, practic, pe loc. După mai mult de 6 ani, băieţelul abia merge, dar numai susţinut, nu articulează niciun cuvânt, nu comunică decât prin îmbrăţişări, râsete sau plânsete, nu poate folosi niciun obiect, poartă în continuare scutece şi este dependent de medicamente pe care părinţii trebuie să i le administreze de mai multe ori pe zi.

Ajutor binevenit

În ciuda suferinţei, părinţii nu au renunţat să încerce să-şi ajute băieţelul. Pe la un an şi jumătate, după ce medicii i-au diagnosticat un grav retard neuropsihic şi neuromotor, l-au inclus într-un program de kinetoterapie, aşa încât copilul să înveţe măcar să meargă şi să apuce obiecte în mână.

Cum statul nu contribuie cu nimic la tratamente, asigurând doar înscrierea la o grădiniţă specială, iar sumele necesare pentru îngrijiri depăşesc cu mult indemnizaţia lunară de câteva sute de lei pe care mama o primeşte ca asistent însoţitor al unei persoane cu handicap, în urmă cu patru ani familia a înfiinţat o asociaţie prin care să poată strânge donaţii de la cei dispuşi să-i doneze 2% din impozitul pe venit, în baza unei prevederi a Codului Fiscal de la începutul anilor 2000.

"Sistemul nostru de sănătate nu acordă nicio atenţie recuperării acestor copii, aşa că am urmat exemplul altor părinţi care au copii cu autism, cu ADHD, cu sindrom Down sau cu întârzieri severe în dezvoltare. Numai o şedinţă de kinetoterapie costă 100 de lei şi trebuie făcută zilnic, scutecele costă alte câteva sute de lei, medicamentele la fel...", spune mama băieţelului.

Deşi sumele adunate în acest mod de la rude, prieteni, vecini şi colegi nu depăşesc 5.000 de lei pe an, banii sunt bineveniţi pentru părinţi, mai ales că au încă un copil, elev de şcoală primară.

Hărţuiţi de stat

Anul acesta, depunerea aşa-numitelor formulare 230, prin care contribuabilii donează cei 2% din impozitul pe venitul din 2017, a fost mai dificilă ca oricând. Motivul? Ministerul Finanţelor şi-a anunţat de mai multe ori intenţia de a schimba procedurile. Sub pretextul că în trecut au existat ONG-uri care au prezentat declaraţii în fals, statul a vrut să oblige cetăţenii să depună personal formularele, după care a acceptat împuternicirea unei alte persoane, dar numai cu o declaraţie notarială.

"Am avut emoţii mari, pentru că statul complica lucrurile aşa încât donaţia devenea practic imposibilă", spune mama băieţelului. "Orice om, chiar dacă vrea să doneze pentru copilul nostru cei 2%, îşi rupea greu din timp ca să meargă la Finanţe ori ca să se prezinte la notar. În plus, dacă are salariul minim, cei 2% pe care îi poate dona înseamnă abia vreo 3 lei pe an, deci mult sub costul notarial", explică femeia.

Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, Ministerul Finanţelor a vehiculat şi intenţia de a obliga asociaţiile şi fundaţiile să-şi declare semestrial sursele financiare. "Numai pentru că a acuzat unele ONG-uri că primesc bani de la Soros, statul a vrut să ne impună şi obligaţia asta. Ar fi însemnat că, în loc să ne ocupăm de copil, să întocmim periodic liste de contributori şi să le ducem la Finanţe", spune orădeanca.

Veşti de la ANAF

După trei luni de haos, în final, la presiunea publică, statul a renunţat să fixeze obligaţii suplimentare, aşa că femeia a strâns de la aproape 300 de cunoscuţi formularele 230 pentru asociaţia sa şi le-a depus la Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Bihor înaintea termenului limită, 28 mai.

În iunie, surpriză: "Un prieten care ne-a donat cei 2% ne-a anunţat că a primit de la ANAF o notificare cum că în evidenţele lor apare că a dat banii pentru Parohia Ortodoxă din Forosig. Omul n-a auzit în viaţa lui de Forosig. A aflat de pe net că-i în comuna Holod, unde n-a călcat niciodată".

Orădeanca s-a îngrijorat pentru că respectivul este pensionar militar, iar din impozitul pe pensia acestuia, de câteva mii de lei pe lună, asociaţia ar fi beneficiat de o sumă mai mare decât media obişnuită, de câteva zeci de lei.

Îngrijorarea i s-a transformat apoi în revoltă, după ce a primit veşti similare de la alţi cunoscuţi. "Un cumnat, şofer de TIR în Belgia, tot cu salariu mai mare, a primit notificare că a donat cei 2% pentru Parohia Ortodoxă din Sânnicolau Român. Omul habar nu avea de biserica asta, nu frecventează nicio biserică", spune femeia.

După alte câteva zile, un amic, funcţionar la o instituţie publică, a sunat-o să-i spună că a primit şi el scrisoare de la Fisc cum că a donat banii... Parohiei Ortodoxe Sfântul Vasile cel Mare din Oradea. De care, ca în toate celelalte cazuri, nici nu auzise!

Pe drumuri

Puse la dispoziţia BIHOREANULUI, notificările înştiinţează contribuabilii că "dacă aceasta este opţiunea dvs. exprimată prin formularul 230, atunci nu sunteţi obligat să răspundeţi la această notificare" şi că "în situaţia în care nu răspundeţi în termen de 30 de zile de la data primirii acestei notificări, considerăm că opţiunea înregistrată la ANAF vă aparţine şi urmează să finalizăm procedurile legale". Banii să fie viraţi, adică, parohiilor respective...

Pe de altă parte, notificările adaugă: "Dacă nu aţi optat pentru virarea sumei reprezentând 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii în contul entităţii beneficiare menţionate, vă rugăm ca în 30 de zile de la data primirii prezentei să ne comunicaţi în scris acest fapt".

"Practic, prietenii noştri au aflat că dacă vor să direcţioneze banii asociaţiei noastre trebuie fie să scrie către ANAF, fie să se prezinte la sediul AJFP", explică femeia. Doar unul singur a făcut acest lucru. "Cel care e pensionar militar are mai mult timp, s-a dus la Finanţe şi a stat la coadă ca să scrie o nouă declaraţie, că nu a vrut să doneze Parohiei din Forosig, ci asociaţiei noastre. Cel care e funcţionar ne-a spus că îi pare rău, dar nu are timp, iar cumnatul şofer de TIR a plecat în Belgia şi se întoarce abia la toamnă".

Concluzia femeii? "Nu mai am strop de încredere nici în Finanţe, nici în altă instituţie a statului. O altă asociaţie, înfiinţată de părinţii unui băieţel ca al nostru, a păţit la fel, au aflat că unii din prietenii lor care le-au donat cei 2% figurează la ANAF că au dat banii pentru tot felul de biserici".

"Au fost surprinşi"

În condiţiile în care AJFP Bihor este subordonată Direcţiei Regionale a Finanţelor Publice Cluj-Napoca, care nu a răspuns solicitării BIHOREANULUI pe această temă, reporterul a obţinut explicaţii pe cale neoficială de la reprezentanţi locali ai Fiscului. "Mulţi contribuabili au fost surprinşi după ce au primit notificările, pentru că ei nu şi-au exprimat opţiunea pentru unităţi de cult", spune o sursă, adăugând, însă, că sunt şi cazuri în care noii "beneficiari" sunt alte ONG-uri. Desigur, oamenii au vrut să afle cine a semnat în numele lor formularele 230, "dar nu le putem da aceste informaţii, pentru că sunt date personale".

Finanţiştii spun că anul acesta e primul în care, în baza unui ordin al preşedintelui ANAF emis anul trecut, cetăţenii primesc notificări privind entităţile pentru care direcţionează cele două procente din impozit, iar procedurile legale prevăd că, dacă evidenţele Fiscului arată că au făcut acest lucru pentru alte entităţi decât cele la care de fapt s-au gândit, pot sesiza ANAF şi după scurgerea celor 30 de zile menţionate în notificări. "Contribuabilii ni se pot adresa oricând în cazul în care constată că ar fi semnat formulare 230 pentru entităţi necunoscute, dar numai în cele 30 de zile pot corecta situaţia. După acest termen, noi putem doar să recuperăm sumele de la entităţile la care au ajuns, dar banii nu mai merg la asociaţii, ci rămân la stat".

Cum se explică, totuşi, că în evidenţele ANAF voinţa constribuabililor a fost "deturnată"? Singura explicaţie, confirmă şi finanţiştii, este folosirea frauduloasă a datelor unor cetăţeni. "Noi vom sesiza Poliţia, pentru că este vorba despre fapte de fals şi uz de fals", a asigurat un reprezentant al AJFP Bihor.

Fără explicaţii

BIHOREANUL a încercat să afle şi de la unul dintre conducătorii celor trei parohii cum a fost posibil ca acestea să beneficieze de banii pe care cetăţenii voiau să-i ofere, de fapt, unor ONG-uri. Parohul Bisericii Sf. Vasile cel Mare din Oradea, părintele Vasile Bărcăuan, afirmă că a depus personal la Finanţe formularele 230, dar că o mare parte le-ar fi primit completate de la alte persoane: "Eu am depus declaraţiile, dar multe le-am primit de la contabili ai unor firme private, care au vorbit cu patronii şi i-au rugat pe angajaţi să ne doneze nouă banii".

Întrebat cum putea un contabil sau un patron de firmă să "aducă" donaţii de la pensionari, funcţionari sau de la angajaţi din cu totul alte domenii, având datele personale ale respectivilor, preotul a dat din umeri. "Acuma, ce să zic eu? Asta este, nu ştiu ce va fi şi cum va fi. A fost o greşeală, asta este. Ce pot să vă spun este că regret, că îmi pare tare rău, sincer, şi că îmi cer scuze. N-am nicio idee". Atât doar că scuzele sale nu vor înlocui banii pentru un băieţel grav bolnav, şi nici ale colegilor săi pentru alţii, rămaşi doar în grija propriilor părinţi...

PIEDICI CU DEDICAŢIE
OUG împotriva ONG

Reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor se plâng că statul îi obstrucţionează să colecteze banii din care să-şi finanţeze activităţile, una din cele mai importante restricţii fiind aceea de a beneficia de cota de 20% din impozitul pe profit din partea firmelor cu cifra de afaceri de până la un milion de euro, singurele beneficiare urmând să fie doar ONG-urilor acreditate ca furnizori de servicii sociale, aşadar cu angajaţi care asigură direct serviciile.

"Asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate pentru susţinerea tratamentelor copiilor bolnavi puteau primi 20% din impozitul pe profit al firmelor, dar de anul viitor acest lucru le va fi interzis dacă nu sunt acreditate ca furnizori de servicii sociale, adică dacă nu acordă direct, prin personalul calificat propriu, îngrijiri pentru bolnavi. În această situaţie sunt 98% dintre ONG-uri", spune reprezentanta unei fundaţii.

Interdicţia a fost instituită prin Ordonanţa de Urgenţă 25/2018 şi va intra în vigoare de anul viitor, făcând ca ONG-uri precum Asociaţia Dăruieşte Viaţă, care construieşte exclusiv din donaţii primul spital de Oncologie pediatrică din România, să nu mai aibă acces la sponsorizările deductibile din impozitele firmelor.

Aceeaşi OUG prevede că, tot de anul viitor, persoanele fizice vor putea dona 3,5% din impozitul pe venituri, dar numai către aceleaşi organizaţii furnizoare de "servicii licenţiate", în timp ce pentru celelalte cota rămâne doar 2%.