O „prietenie” nouă apărută pe TikTok, Instagram ori WhatsApp, un mesaj prea insistent, o ofertă care sună prea bine, o cerere de a muta discuția pe o aplicație mai puțin supravegheată sau presiuni pentru o întâlnire față în față. Sunt semnale care ar trebui să-i pună în alertă pe părinți, avertizează Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane – Centrul Regional Oradea, care atrage atenția că racolarea minorilor se mută tot mai mult în mediul online.

Potrivit ANITP, racolarea online a unui minor nu are loc printr-o singură conversație, ci printr-un proces gradual, aproape invizibil pentru părinți. „Traficanții folosesc tot mai des rețelele de socializare, aplicațiile de mesagerie și platformele de video-sharing pentru a identifica și «cultiva» relația cu potențialele victime minore”, se arată într-un comunicat transmis marţi de Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane(ANITP) – Centrul Regional Oradea.

Discuţiile nu încep, de obicei, cu amenințări ci cu complimente, promisiuni și mesaje care par inofensive iar traficanții caută copii vulnerabili, singuri, dornici de validare sau aflați într-un moment dificil, apoi construiesc treptat o relație de încredere cu ei.

Metoda este cunoscută ca grooming: adultul câștigă încrederea copilului pas cu pas, îl face să se simtă special, înțeles sau ajutat, apoi începe să-l izoleze de familie și prieteni. În unele cazuri, apar promisiuni de bani, cadouri, afecțiune, şanse de modelling ori locuri de muncă bine plătite, avertizează specialiştii.

După ce copilul devine vulnerabil emoțional, racolatorul poate trece la presiuni: să trimită fotografii, să păstreze conversația secretă, să se întâlnească față în față sau să accepte propuneri care îl pot expune exploatării.

Semnele care trebuie să aprindă becul roșu

ANITP le cere părinților și profesorilor să fie atenți la câteva semnale simple, dar importante: o persoană cunoscută online insistă ca discuția să se mute pe o aplicație mai puțin monitorizată; copilul primește oferte „prea bune ca să fie adevărate”; apare presiunea pentru o întâlnire cu cineva cunoscut doar pe internet; minorul devine brusc secretos, retras ori se izolează de familie și prieteni.

Alte indicii pot fi schimbările bruște de comportament, statul excesiv cu telefonul în mână, refuzul de a spune cu cine vorbește sau reacțiile de panică atunci când părintele se apropie de telefon.

Agenția atrage atenția că aceleași mecanisme care expun copiii la conținut nociv pot crea și terenul potrivit pentru racolare. Platformele sociale împing rapid conținut spre utilizatori, iar minorii pot ajunge, fără să caute activ, în zone online toxice sau în comunități unde sunt ușor de abordat.

„Algoritmul nu face diferența între un trend periculos și un traficant care «pescuiește» victime - ambii exploatează aceeași breșă: nevoia de validare, singurătatea și lipsa de supraveghere din mediul online”, avertizează ANITP.

Părinţii sunt primul filtru

ANITP reamintește că protecția copiilor online nu este doar o chestiune de vigilență parentală, ci și o obligație legală pentru platformele digitale. Regulamentul european privind serviciile digitale, Digital Services Act, obligă platformele accesibile minorilor să ia măsuri pentru un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate.

Printre măsurile recomandate la nivel european se numără conturi private în mod implicit pentru minori, limitarea interacțiunilor cu necunoscuți, dezactivarea geolocalizării, verificarea vârstei și algoritmi de recomandare mai transparenți.

Până când aceste mecanisme vor funcționa eficient, primul filtru rămâne însă acasă: părinții trebuie să știe ce aplicații folosesc copiii, cu cine vorbesc, ce fel de conținut le apare pe ecran și, mai ales, să poată discuta cu ei fără ca minorul să se teamă că va fi pedepsit.

Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane transmite că orice suspiciune de trafic de persoane poate fi semnalată gratuit, non-stop, la linia TelVerde 0800.800.678.