Corigenți bursieri: Aproape 300 de elevi din Bihor cu medii de corigență primesc burse de merit de sute de lei

În România educată se premiază nu doar meritocraţia, ci şi... conjunctura. Noile reguli privind bursele de merit ale elevilor au transformat liceeni cu medii sub 5 în bursieri! Gafa este a Ministerului Educaţiei, care a uitat că în clasa a IX-a elevii pot fi admişi şi cu medii sub 5, iar în clasele slabe ar putea fi chiar "premianţi". 

Începând din această săptămână, aproape 300 de elevi din Bihor care au avut medii de corigenţă vor primi lunar câte 450 lei. Răsplată din care ar putea înţelege că, în fond, nu contează cât învaţă, ci de cine se înconjoară... 

O motivaţie pentru toţi

Intrată în vigoare la începutul acestui an şcolar, Legea 198/2023 a învăţământului preuniversitar a schimbat condiţiile de acordare a burselor de merit. Dacă până acum le primeau elevii cu medii peste 8,50, din această toamnă sunt eligibili elevii clasaţi în primii 30% din clasa lor, ierarhie stabilită după media generală pentru precedentul an şcolar sau, în cazul elevilor de clasa a IX-a, după media de admitere.

Modificarea a fost propusă de cabinetul ministrei Ligia Deca şi a trecut neamendată la votul din Parlament, cu argumentul că trebuie încurajată performanţa în interiorul claselor şi mai ales printre elevii care nu prea obişnuiesc să înveţe. Altfel spus, conştienţi că, indiferent de notele lor, dacă sunt cei mai buni din clasă vor primi 450 lei lunar, elevii ar fi motivaţi să se pună cu burta pe carte. 

Prin metodologia de acordare a burselor, Ministerul a extins însă criteriul la toţi elevii cu medii peste 9,50, deoarece în clasele de top rămâneau fără bursă chiar şi elevi cu medii de 9,70.

Scăpaţi din vedere

Ministerul a omis, însă, un alt aspect important: în clasele slabe, primele 30% din medii pot fi foarte mici, iar la clasele de-a IX-a chiar sub 5, asta pentru că legea permite elevilor să fie admişi la liceu chiar şi cu medii de corigenţă. 

Aşadar, un licean care, de exemplu, are media 3 la Evaluarea Naţională, dacă nu are în clasă mai mult de o treime din colegi admişi cu note mai mari, va primi bursă. Ca şi cum dezinteresul faţă de învăţare merită recompensat...

Situaţii de acest gen se regăsesc şi în Bihor. O evidenţă a Inspectoratului Şcolar arată că dintre cei 12.368 elevi care iau bursă de merit pe baza mediilor şcolare, 272 au medii sub 5, iar dintre aceştia 173 sunt între 4 şi 4,99, alţii 73 între 3 şi 3,99, 20 între 2 şi 2,99, iar 6 chiar între 1 şi 1,99. Începând din 15 noiembrie, toţi au dreptul la câte 450 lei lunar, timp de un an şcolar, la fel ca 7.119 elevi bihoreni cu medii între 9,50 şi 10. 

"Nu este normal"

Majoritatea bursierilor cu medii de corigenţă sunt elevi în licee tehnologice, în clase unde concurenţa nu e mare. "Nu este o situaţie fericită şi este în detrimentul copiilor cu medii peste 9, care au rămas fără bursă. Nu consider că este echitabil. În şcoala noastră avem elevi cu burse de merit, dar care nici nu frecventează cursurile", zice directoarea Colegiului Tehnic Traian Vuia, Alina Cotca (foto). Şi ca părinte se vede rămasă fără explicaţii: "Am doi băieţi, ambii au medii peste 9, dar unul ia bursă, celălalt nu". 

La fel consideră şi Barta Imre, directorul Liceului Teoretic Petőfi Sándor din Săcueni. "Încă nu le-am spus copiilor cine sunt cei care se încadrează pentru burse, ca să nu aibă aşteptări şi sperând că Ministerul va schimba regula. Să dai bursă de merit pentru medii sub 5 nu este normal. Trebuia să le spună altfel acestor burse, nu de merit", zice Barta. 

Directorul e convins că mai echitabil ar fi fost ca baremul pentru bursă să fie o medie minimă, de pildă 9,50: "Am clase unde ia bursă unul cu 3 sau cu 6, alte clase unde cu 9,48 nu a prins bursă". 

Bursele, ca ţara...

Directorii sunt intrigaţi şi pentru că noutatea n-a fost dezbătută în prealabil cu cadrele didactice, care puteau semnala inechităţile. "Nimeni nu ne-a întrebat nimic, dar decizia s-a luat şi, din punctul meu de vedere, am stricat ceva ce era bun. De ce a fost greşit că s-au dat burse de la 8,50 în sus?", zice directorul Colegiului Naţional Avram Iancu din Ştei, Cristian Andru (foto).

Profesorii nu cred că elevii cu medii mici şi răsplătiţi cu bursă vor fi mai motivaţi, ci din contră, vor simţi că sunt oricum răsplătiţi. "Din păcate, tuturor elevilor le vom da exact semnalul ţării, direcţia în care merge România: că degeaba ai merite dacă vine unul din urmă cu mai mult noroc", spune Andru.

Dascălii mai cred că, în loc să recompenseze notele mici, Ministerul se putea concentra pe alte probleme, precum eliminarea prevederii care permite admiterea în licee a elevilor cu medii sub 5. "Vin copii tot mai slabi în clasa a IX-a, unii nu ştiu nici să scrie. Tot ce îi interesează este să facă bani, nu să înveţe", spune Remus Sabău, directorul Liceului Tehnologic Horea din Marghita. Dacă au norocul să fie într-o clasă slabă, aceşti elevi îşi ating de pe acum scopul de a face bani fără niciun efort.

"Foarte uşor o şi pierde" 

În toată ţara au apărut situaţii precum cea din Bihor, dar unii au susţinut măsura. De exemplu, cunoscutul sociolog Gelu Duminică (foto) a subliniat că "sistemul educaţional este profund dezechilibrat şi inechitabil", de multe ori rezultatele din liceele slabe fiind provocate de faptul că au profesori mai slabi, laboratoare modeste sau chiar inexistente şi elevii nu au nicio şansă să participe la activităţi extra-curriculare. "Pentru unii, performanţa înseamnă medalie la olimpiadă (cam 2% din toţi elevii României), pentru alţii înseamnă nota 6 (cam 50% din elevii actuali)", a scris Duminică, într-o analiză a situaţiei.

Şi şeful IŞJ Bihor, Horea Abrudan, crede că, în ciuda controverselor, măsura se va dovedi bună. "Elevul care acum are medie mică şi bursă va vedea că foarte uşor poate şi să o piardă, pentru că în clasa lui colegii se vor strădui să înveţe. Poate se va strădui şi el...", zice Abrudan. 

De altfel, profesorii din Bihor sunt de acord că elevii cu note mici, dar care se pun pe învăţat, trebuie stimulaţi, dar contestă modul heirupist în care Ministerul a luat decizia privind bursele de merit. "Este drept să motivăm şi copilul din comunitatea dezavantajată, care depune un efort mai mare decât un copil care a pornit cu alte şanse în viaţă. Dar să introducem şi alte criterii, precum minimum 5 la Evaluarea Naţională sau prezenţa obligatorie la şcoală", spune Nagy Gabriella,  directoarea Liceului Teoretic Horváth János din Marghita. 

Până când Ministerul Educaţiei va găsi forma cea mai potrivită, rămâne cum a stabilit: elevi cu note de corigenţă premiaţi ca merituoşi...

PROFESORI-BIROCRAŢI
Peste 21.000 de cazuri sociale

Pe lângă cei 12.368 elevi bihoreni care beneficiază în acest an şcolar de burse de merit pentru mediile lor, în judeţ mai sunt 918 elevi care vor primi lunar tot câte 450 lei, dar pentru că sunt olimpici sau câştigători ai unor concursuri şcolare.

De asemenea, începând din acest an, 21.459 elevi din Bihor vor primi burse sociale de 300 lei pe lună, pentru că provin din familii cu venituri mici, sunt orfani, au probleme medicale etc. Nemulţumirea directorilor este că aceste situaţii trebuie dovedite în şcoală. "Noi nu suntem ANAF, să ştim ce venituri încasează sau ce terenuri deţin părinţii. Această sarcină trebuia trasată primăriilor, care au angajaţi specializaţi, nu şcolilor cu o singură secretară. Am transformat profesorii în birocraţi care verifică dosare", acuză directorul Barta Imre, din Săcueni. 

De asemenea, Ministerul Educaţiei acordă şi burse tehnologice în valoare de 300 lei pentru elevii care optează pentru învăţământul profesional, în Bihor 2.899 la număr, respectiv burse pentru mamele minore (700 lei). În această ultimă categorie, în Bihor sunt 33 de beneficiare.