Fost preşedinte al PNL Bihor vreme de 15 ani, preluând filiala de la sub 5% şi ducând-o la peste 40%, fost deputat şi senator câte două legislaturi şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, instituţie pe care a dus-o pe primul loc în regiunea de nord-vest şi pe al patrulea în ţară la absorbţia de fonduri UE, Cornel Popa şi-a marcat finalul carierei politice cu un bilanţ public după retragerea din activitatea publică.

"Nu am trecut degeaba prin funcţii", a spus liberalul, precizând că rămâne alături de colegii săi activi.

"Să nu se spună că sunt laş"

Cornel Popa a amintit că în anul 2000 a preluat conducerea PNL Bihor când organizaţia judeţeană se afla la o cotă sub 5%, având doar 600 de membri, ducând-o de la 5,35%, scor electoral la alegerile locale din vara acelui an, la 44,54% la scrutinul local din vara anului 2016 şi de la 58 de organizaţii locale la 95 în 2015.

Liberalul a rememorat şi cum a ales să se implice în politică din postura de director general al firmelor din grupul Transilvania, patronat de fraţii Micula, cu care apoi a intrat în conflict, aşa încât nu şi-au mai vorbit aproape zece ani. "Am intrat în politică cu amintirea bunicului meu, care a fost deţinut politic. Prima oară când s-au unit partidele - unii au spus că doar cele de stânga, dar de fapt au fost toate - mi s-a propus să candidez în 1996 la Primărie şi am refuzat. A doua oară am spus "hai să intru, să nu se spună că sunt laş", dar m-am dus unde m-a tras aţa", a povestit liberalul.

"Bihorul pe primul loc"

În Parlament, Cornel Popa a activat ca deputat în legislaturile 2004-2004 (când a şi impus proiectul Autostrăzii Transilvania, neagreat în acea vreme) şi 2004-2008, precum şi ca senator între 2008-2012 şi 2016-2020, fiind iniţiatorul a 131 de proiecte de lege şi autor sau coautor a 29 de legi adoptate şi promulgate, având 299 de luări de cuvânt în plenul camerelor Parlamentului şi redactând 399 întrebări şi interpelări adresate miniştrilor privind diverse probleme ale cetăţenilor ori firmelor.

Cea mai intensă perioadă a fost între 2012-2016, cea în care a exercitat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, ales uninonimal, la capătul mandatului său instituţia având în implementare 22 de proiecte cu fonduri europene iniţiate de echipa sa, în valoare totală de 108 milioane euro, de 17,5 ori peste bugetele medii anuale de investiţii de până atunci, fapt care a făcut ca în 2016 Bihorul să fie pe primul loc în regiunea de nord-vest, înaintea Clujului, la absorbţia de fonduri nerambursabile, şi pe locul IV în întreaga ţară. Mai mult, a subliniat Popa, la plecarea din funcţie, "am lăsat gata de depunere, la deschiderea axelor de finanţare, alte 22 proiecte în valoare de 89 milioane euro".

"Le mulţumesc tuturor colegilor de la Consiliul Judeţean pentru felul în care au lucrat alături de mine, fără să facă cea mai mică chestie că se depăşea programul de lucru", a spus fostul preşedinte, care candidase chiar cu sloganul "Bihorul pe primul loc".

De la centuri la dotarea ISU

Între reuşite, Cornel Popa a enumerat impunerea proiectului Autostrăzii Transilvania, "din păcate, până în prezent, nefinalizat", decizia de lărgire a şoselei de centură a Oradiei de la două la patru benzi luată în 2007, când ministru al Transporturilor a fost Ludovic Orban, impunerea proiectelor pentru şoselele ocolitoare Beiuş-Ştei şi Aleşd, modernizarea Aeroportului şi reconstruirea pistei acestuia, negocierea primelor curse externe operate de Ryanair spre patru destinaţii europene, dotarea şi modernizarea unor spitale (Judeţeanul cu angiograf şi centru de chirurgie cardio-vasculară, a celor din Aleşd, Ştei şi Beiuş), derularea proiectului pentru Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor la stadiul de 95% la plecarea din fruntea CJ Bihor, dotarea ISU cu 10 autospeciale noi şi 8 ambulanţe SMURD, reabilitarea a 225,48 km de drumuri judeţene, înfiinţarea de reţele de apă şi canalizare în 22 comune, reparaţii de biserici şi cămine culturale etc.

"Să ne facă micuţi..."

Popa a afirmat că are şi regrete, enumerând amânarea proiectului Drumului Apusenilor, a celui pentru modernizarea drumului Şuştiu – Moneasa, care ar fi accelerat dezvoltarea turismului montan, nefinalizarea Autostrăzii Transilvania şi neconcretizarea proiectului pentru centura Beiuş – Ştei, ci doar pentru municipiul Beiuş.

Pe de altă parte, liberalul nu şi-a ascuns satisfacţia că, deşi nu mai deţine nicio funcţie publică, numeroşi colegi din PNL Bihor, de la primari de comune până la alţii cu poziţii mai mari, îi cer sprijinul, inclusiv în cea mai recentă campanie pentru alegerile parlamentare, când a avut întâlniri cu oamenii pentru a-i convinge să voteze liberalii, chiar dacă el nu a mai candidat.

"Sper ca aceia care vin după noi să ne facă să fim micuţi din punct de vedere al demersurilor pe care noi le-am făcut şi să realizeze mai mult decât am reuşit noi", a spus Cornel Popa, lansând astfel ultima provocare, la ultima sa conferinţă de presă, după 20 de ani în politică şi în administraţie.