Dacă tăcea, cu obraz rămânea. Aşa s-ar putea rezuma isprava doctorului Doru Crăiuţ, profesor la Facultatea de Medicină şi şef al secţiei OB IV din Maternitate, care, deşi are pe conştiinţă 22 de vieţi, i-a învinuit săptămâna trecută de crimă pe managerul Gavril Grebenişan şi pe primarul Ilie Bolojan, susţinând că din cauza acestora a murit un nou-născut, iar mama a fost mutilată.

Conducerea spitalului a demontat acuza, arătând ce-l roade, de fapt, pe Crăiuţ: setea de răzbunare şi solidaritatea de gaşcă! Pentru că, deşi o face pe deontologul, nu excelenţa profesională şi umană îl caracterizează, ci furtul. Intelectual, dar şi cel propriu-zis, ordinar...

"Hypocratul" de partid

Marţea trecută, prof.univ.dr.Doru Crăiuţ, şeful Departamentului Sănătate al PSD Bihor, apărea în premieră la o conferinţă de presă, cu acuzaţii fără precedent contra managerului "inginer" al Maternităţii, Gavril Grebenişan, şi primarului "profesor" Ilie Bolojan. "Se poate vorbi de o participare morală la crimă", a spus doctorul, deoarece primul a elaborat, iar celălalt a avizat o organigramă prin care fosta directoare, Liana Antal, acum şefă peste secţia OB I, n-a fost lăsată să conducă şi sala de naşteri.

"Pe 28 februarie, dimineaţa, o gravidă în travaliu a fost internată dar, neexistând un şef de secţie, a fost neglijată şi lăsată în gardă, unde cei de acolo au constatat că i s-a rupt uterul. Copilul a ajuns între maţele femeii, iar seara medicii au operat-o şi i-au scos uterul. Copilul, care avea 3 kilograme şi jumătate, a murit după o zi", a povestit Crăiuţ. Vinovaţi nu sunt medicii, concluziona el, ci sistemul condus de primar şi manager, căci, în lipsa unui şef peste sala de naşteri, doctorul care s-a ocupat de caz, depăşit de complexitate, n-a avut cui cere sfaturi.

Nicio greşeală

După două zile, conducerea Maternităţii a reacţionat total, prompt şi dur, tot printr-o conferinţă de presă. În lipsa managerului Grebenişan, aflat în concediu medical, lui Crăiuţ i-au dat replica directorul financiar Maria Silaghi, dr. Traian Mureşan, fost director medical, şi dr. Petru Chitulea, cel care deţine această funcţie de la începutul lunii.

Ultimii doi au explicat aşa-zisul malpraxis, arătând că pacienta provenea dintr-o colonie de romi, fiind malnutrită şi devitaminizată, având multiple naşteri şi avorturi. "Uterul e un muşchi care se poate rupe chiar şi la o femeie sănătoasă, iar la una cu probleme cu atât mai mult", a explicat Chitulea. Acesta a spus că ruptura de uter e "un accident imprevizibil", care produce în astfel de cazuri o mortalitate maternă (decesul mamei) de 14% şi o mortalitatea fetală (decesul copilului) de 74%. În concluzie, intervenţia incriminată de Crăiuţ a fost de fapt un succes, deoarece viaţa femeii, care era prioritară, a fost salvată.

Doctorul Mureşan, care în 28 februarie era director medical şi doctor de gardă, a negat categoric că pacienta ar fi fost neglijată. "Când s-a produs ruptura de uter, ne pregăteam deja să intrăm în operaţie. Dacă nu interveneam la timp, în 5 minute pacienta putea muri din cauza hemoragiei", a precizat el.

Şerpărie "sorbonească"

Fostul director medical a dezvăluit că, în realitate, Crăiuţ s-a folosit de dramă pentru o reglare de conturi a medicilor cu titluri universitare, dar cu rezultate profesionale slabe, împotriva actualei conduceri a Maternităţii. Doctorul a arătat că încă de anul trecut Crăiuţ şi Antal au făcut plângeri la Facultatea de Medicină, Universitate şi Minister, supăraţi că au pierdut controlul asupra bănoasei săli de naşteri, care poate genera zilnic "atenţii" de peste 1.000 de euro.

"Am fost acuzaţi, eu şi managerul Grebenişan, că ştirbim prestigiul Universităţii, şi ni s-au pretins scuze. Dar cui să cer scuze? Celor care au vândut diplome la Facultate? Celor care au devalizat banii la Universitate?", a punctat Mureşan. O trimitere clară la "sorboneii" dintre care doar fostul rector Teodor Maghiar a primit 7 ani de închisoare, ca şi cum ar fi acţionat singur...

08-Liana-Antal.jpgVitală sub Antal, "mortală" sub Grebenişan

Că nu soarta femeii rome l-a preocupat pe Crăiuţ a spus-o şi directoarea financiară, care a explicat că de fapt organigrama l-a "durut" şi pe acesta, şi pe fosta manageră, tocmai pentru controlul sălii de naşteri. "Organigrama corespunde 100% legislaţiei cu privire la organizarea şi funcţionarea spitalelor", a spus Silaghi, prezentând organigramele din anii trecuţi, care demonstrează că şi în epoca Lianei Antal (foto) sala de naşteri era coordonată tot de directorul medical (pe atunci pediatrul Valeria Filip).

Silaghi a dezvăluit şi şmecheria prin care Antal a încercat vara trecută să preia sala de naşteri. "Înainte de a fi schimbată, a făcut o organigramă prin care voia să scoată sala din subordinea directorului medical pentru a o trece în secţia sa, OB I. Iniţial l-a indus în eroare pe primar, care a semnat-o, dar ulterior documentul a fost anulat şi s-a revenit la organigrama veche, legală şi corectă", a explicat directoarea. Mai mult, a încheiat ea, Crăiuţ şi Antal au semnat fără obiecţiuni această organigramă, în şedinţa Consiliului Medical al spitalului.

Drug-tester

Adevărata faţă a şefului secţiei OB IV a fost arătată în toată splendoarea, însă, abia după ce au fost prezentate şi motivele care l-au mobilizat pe Crăiuţ. Directorii au dezvăluit că acesta a desfăşurat în Maternitate studii clinice - adică a testat pe paciente medicamente încă nelansate - fără ca unitatea să încaseze vreun leu, deşi bolnavele au fost ţinute în spital nu din buzunarul medicului, ci pe cheltuiala unităţii. De trei ori i-a cerut managerul să prezinte contractele încheiate între Crăiuţ, firme şi, eventual, Maternitate, dar degeaba. Singurul rezultat e doar că, abia după demararea verificărilor, compania Ono Pharmaceutical a virat spitalului, ca-n bătaie de joc, într-o primă fază 300 de dolari, iar apoi 3.000 de euro.

Contractul pentru teste a rămas totuşi de negăsit, cum tot inexistente sunt şi actele prin care pacientele şi-ar fi dat acordul să fie folosite pe post de cobai. "Sper că domnul Crăiuţ are măcar acordul pacientelor, pentru că dacă nu îl are este foarte grav", a avertizat Chitulea.

Plătit din munca altora

Silaghi şi Chitulea au arătat de asemenea că, în timp ce se străduia să facă bani pentru sine, Crăiuţ nu s-a sinchisit deloc să-şi arate valoarea şi în folosul pacientelor ori al spitalului. Dovada? În clasamentul DRG (Diagnosis Related Group) - întocmit nu la Oradea, ci la Şcoala Naţională de Sănătate Publică, în funcţie de numărul de pacienţi, de complexitatea cazurilor şi de sumele atrase de la CAS de fiecare medic - Crăiuţ a ocupat în ultimii doi ani locurile 20 şi 21, din toţi cei 30 de medici ai Maternităţii.

El se află mult în urma unor medici neuniversitari, dar şi a unor universitari cu grade didactice inferioare, preparatori, asistenţi şi şefi de lucrări. Tot din document reiese că doctorul Crăiuţ nu reuşeşte să producă lunar, prin munca sa, nici măcar cât să-şi acopere salariul, având decontări de la CAS mai mici de 1.800 lei pe lună.

Laparoscopul scuză mijloacele!

Cea mai şocantă dezvăluire e, însă, aceea că marele profesor universitar practică fraudulos laparoscopia şi că a "arestat" pentru sine un echipament în valoare de circa 50.000 euro, chit că pe lege nu ar avea voie nici să se atingă de el.

Cum s-a putut aşa ceva? Simplu: Crăiuţ a abuzat şi în această privinţă de titlul universitar. În urmă cu mai mulţi ani, Universitatea a dotat Maternitatea cu o linie laparoscopică, pe care Crăiuţ a închis-o la el în cabinet, ca şi cum era pe numele lui. Apoi, deşi nu are nicio competenţă în laparoscopie, s-a pus pe operaţii. "În 2008, a avut 13 intervenţii laparoscopice, în 2009 - 11, iar în 2010 - 7. În lipsa unui atestat profesional de competenţe, e ca şi cum o persoană cu permis pentru scuter ar transporta mărfuri cu TIR-ul sau pasageri cu autocarul", a spus, printr-o comparaţie cu Codul Rutier, directorul medical Petru Chitulea.

Pe lângă faptul că doctorul Crăiuţ a încălcat legea, fiind pasibil de ridicarea dreptului de a mai profesa medicina, a produs şi o pagubă Maternităţii, deoarece a cheltuit fonduri pentru operaţii, iar CAS nu le-a decontat spitalului.

Asta şi în detrimentul pacientelor! Laparoscopul este un dispozitiv medical care permite intervenţii chirurgicale minim invazive, nu prin tăierea cu bisturiul, care produce traume mai riscante din perspectiva infectării, mai greu de vindecat şi care necesită îngrijiri mai costisitoare şi mai de durată, spun medicii. Or, pentru că laparoscopul a fost "confiscat" de Crăiuţ, alţi medici nu l-au putut folosi. "O utilizare eficientă nu e ca laparoscopul să fie utilizat de 31 de ori în trei ani, ci o dată pe zi, la intervenţiile ce permit acest lucru", spune Chitulea.

08-Cornel-Antal.jpgRector în apărare

În lipsa decanului Facultăţii de Medicină, profesorul Gheorghe Bumbu, plecat din ţară, BIHOREANUL a cerut lămuriri rectorului Universităţii, Cornel Antal (foto). Acesta a declarat, însă, că în opinia sa Crăiuţ n-a ştirbit prestigiul universitar deoarece, chiar dacă nu are un atestat de competenţe laparoscopice eliberat de autorităţile din România, ar fi urmat un curs în străinătate. "Din câte ştiu, neoficial, domnul profesor a făcut un curs de laparoscopie în America", a spus rectorul. Întrebat şi dacă - presupunând că acest lucru ar fi adevărat - Crăiuţ putea ţine doar pentru sine laparoscopul, Antal i-a luat din nou apărarea: "Din câte ştiu, domnul profesor foloseşte laparoscopul pentru a face demonstraţii medicilor rezidenţi".

Mai precis a fost şeful Direcţiei de Sănătate Publică, Marius Pîrcioagă, care afirmă că un medic care foloseşte un laparoscop trebuie să aibă un act ce trebuie emis nu de vreo clinică străină, ci de autorităţile române. "Voi dispune săptămâna viitoare o verificare la Maternitate, să vedem dacă medicii care folosesc laparoscopul au atestate de competenţe vizate de Ministerul Sănătăţii", a promis Pîrcioagă.

Sună şi fugi

Reporterii BIHOREANULUI au încercat să afle şi punctul de vedere al lui Crăiuţ faţă de gravele reproşuri făcute de conducerea Maternităţii, dar doctorul a preferat să dea bir cu fugiţii. După ce a cerut reporterilor să fie aşteptat în faţa cabinetului, Crăiuţ a fugit, pur şi simplu, prin spate, fiind interceptat în parcarea spitalului.

În ciuda insistenţelor cu care i-au fost adresate întrebările privitoare nu doar la aceste aspecte, dar şi la alte găuri negre din biografia profesională, Crăiuţ a refuzat însă orice răspuns. "Sunt mult prea ocupat în general ca să stau de vorbă cu dumneavoastră", a spus el, refuzând şi propunerea unei discuţii lămuritoare în ziua şi la ora pe care să le aleagă singur. Înainte să trântească portiera şi să demareze în trombă, tot ce-a mai adăugat doctorul a fost că "mă grăbesc să fug la Facultate". Adică acolo unde se presupune că a ajuns profesor datorită performanţelor medicale, la fel cum în spital unii cred că ar fi fost pus pe funcţii datorită cine ştie căror performanţe academice...


Declaraţie

"Dacă doctorul Crăiuţ nu are competenţe în laparoscopie, nu avea voie să facă operaţii. Clar! E ca şi cum eu, neurochirurg, m-aş apuca să operez pe ochi sau să extirp utere"

Prof.univ.dr. Dumitru Mohan, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor


MODEL
Carierist de clan

Înainte de 1989, Doru Crăiuţ a fost medic la Strehaia (judeţul Mehedinţi), Ştei şi Săcuieni. Surse medicale afirmă că iniţial a fost medic generalist, obţinând admiterea la specializarea ginecologie nu în urma unui examen naţional, ci prin aşa-numita atestare pe post, adică fără concurs. Dacă e aşa sau nu, nici măcar conducerea Maternităţii nu poate şti, deoarece ordinele de ministru prin care a fost promovat au dispărut din dosare. Cert e că, în anii '80, Crăiuţ a fost arestat, dar nu pentru întreruperi ilegale de sarcină (cum au păţit unii confraţi), ci pentru speculă, deoarece cumpăra pe valută mărfuri din shop-uri şi le revindea la suprapreţ.

08-craiut-PSD-ist.jpgDupă 1990, Crăiuţ s-a transferat la Oradea şi, în doar câţiva ani, a ajuns om de ştiinţă, fiind angajat la Facultatea de Medicină. Promovarea şi-o datorează fostului decan Mircea Ifrim, care l-a ajutat cu o lucrare de doctorat despre vascularizaţia rinichilor, fără nicio legătură cu ginecologia, lucrare care iniţial i-a fost respinsă de Comisia Naţională pentru Atestarea Titlurilor Universitare. Crăiuţ s-a mai remarcat şi prin amiciţia cu clanul Maghiar, împreună cu care bracona în pădurea de la Sântimreu, deşi aceasta era bază didactică rezervată exclusiv cadrelor şi studenţilor Facultăţii de Mediu.

Între studenţi, Crăiuţ are jenanta reputaţie că nu-şi susţine liber cursurile, ci citeşte de pe foi, dar totuşi i s-a permis să predea inclusiv studenţilor străini, în limba engleză, pe care nu o stăpîneşte.

O vreme, actualul PSD-ist a fost membru PNŢCD şi director al Maternităţii până în 2002, când ministrul Sănătăţii Daniela Bartoş l-a schimbat după moartea a 22 de nou-născuţi, produsă în urma unei infecţii intraspitaliceşti fără precedent în ţară.


CU DISCIPOLI
Cum e turcul, şi pistolul

08-Horia-Olah.jpgPracticarea fără drept a unei specializări medicale nu e o noutate în Maternitatea orădeană, unde şi alţi doctori prestează de capul lor, fără respectarea regulilor. În februarie 2010, o descoperire similară o făcea BIHOREANUL despre Horia Olah (foto), asistent universitar şi medic în secţia lui Crăiuţ, care a anesteziat singur o pacientă de 36 de ani căreia i-a făcut un banal raclaj terapeutic.

Deşi după o asemenea operaţie o pacientă se trezeşte în 15 minute, în acel caz femeia a rămas sub efectul sedativelor mult după aceea. Alertat de asistente, în loc să anunţe un specialist măcar în ceasul al 12-lea, Olah s-a mulţumit doar să o stropească cu apă, după care a plecat la un chef. După o jumătate de oră pacienta a început să vomite (alt semn că anestezia i-a fost supradozată), iar după 10 minute a intrat în comă şi a murit.

Olah a recunoscut că era o "practică obişnuită" ca ginecologii să facă singuri anesteziile la operaţiile "uşoare", dar s-a considerat nevinovat, deoarece "autopsia a relevat că femeia nu a decedat din cauza intervenţiei chirurgicale". Că a fost o culpă a recunoscut, indirect, până şi fosta şefă Maternităţii, Liana Antal, care a emis o notă internă "de reactualizare a informaţiilor cu privire la responsabilitatea medicilor din specialitatea obstetrică-ginecologie în privinţa respectării competenţelor profesionale şi a colaborării cu medicii din specialităţile conexe".

Şeful DSP, Marius Pîrcioagă, a promis la vremea respectivă o investigaţie serioasă, dar rezultatul a fost contrar, şeful comisiei de anchetă fiind tocmai Doru Crăiuţ, şeful lui Olah.