După criză, recesiune! Spre disperarea comercianţilor, bihorenii strâng cureaua de teamă că vor veni vremuri şi mai grele. Şi au toate motivele: constructructorii au rămas fără lucrări, industria uşoară şi-a restrâns piaţa iar pentru prima dată în ultimii ani Parcul Industrial Eurobusiness nu a reuşit să atragă niciun investitor mare. Asta în vreme ce statisticile oficiale reflectă, paradoxal, o rată a şomajului în scădere şi o creştere a impozitului pe salarii...
E recesiune!
Abia urnită din şanţ, economia românească derapează din nou. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, după două trimestre consecutive de diminuare, economia a scăzut în trimestrul II cu 1% faţă de primul trimestru al anului, după ce şi în trimestrul I scăzuse cu 0,2% faţă de ultimele trei luni din 2013, iar specialiştii au declarat oficial "recesiune tehnică" pentru prima dată după relansarea de la mijlocul anului 2012.
Cauzele sunt multiple şi cuprind, între altele, de la măsurile haotice luate de guvernarea PSD, precum introducerea taxei pe stâlp şi restrângerea investiţiilor publice pentru a avea din ce să finanţeze pomenile electorale pentru pensionari şi bugetari, până la migraţia forţei de muncă înalt calificate, încetinirea ritmului de creştere a economiilor din UE şi reducerea drastică a investiţiilor străine pe fondul crizei din Ucraina. Iar unda de şoc s-a întins curând în toată ţara...
"Populaţia e speriată!"
Nu trebuie să fii doctor în economie ca să realizezi că şi bihorenii o duc tot mai greu. Constrânşi de limitările unui salariu mediu net de 1.214 lei pe lună, penultimul din ţară, bihorenii se chivernisesc cum pot mai bine. Comercianţii din Piaţa Rogerius se plâng că vânzările le-au scăzut cu 30% faţă de vara trecută, cei din Piaţa Decebal spun că le-au coborât cu 15%, iar cei din Piaţa Cetate cu minim 10%. "Întotdeauna e ceva. Primăvara nu se vând legumele şi fructele, că sunt mai scumpe, vara îşi ţine omul bani de concediu, iar acum îşi pregăteşte copiii de şcoală", se plânge o vânzătoare.
Agricultorii şi comercianţii deopotrivă dau vina pe hipermarketuri, dar nici acestea nu o duc mai bine. "E o reacţie emoţională. Populaţia e speriată. După şase ani de criză nu se arată nici acum semnele unei reveniri, fiecare are măcar un şomer în familie şi se apropie iarna, când facturile la întreţinere vor creşte din nou", spune Octavian Dan (foto), consultant în afaceri.
În plus, pe lângă ratele la bancă pentru casă, mobilă sau maşină, locuitorii a 120 de blocuri, reprezentând circa 8% din populaţia oraşului, s-au înhămat la reabilitarea termică a imobilelor, adăgându-şi o cheltuială de circa 3.000 lei pe bugetele şi aşa limitate. Iar dacă la asta adăugăm că venirea iernii va însemna cheltuieli de întreţinere mai mari orădenii au toate motivele să fie speriaţi. Cu atât mai mult cu cât locuri de muncă mai bine plătite nu apar...
"Totul e blocat!"
Cu cele 817 firme intrate în insolvenţă în prima jumătate a anului, Bihorul ocupă locul doi în ţară, după Bucureşti, din punct de vedere al numărului companiilor aflate în pragul falimentului. Blocarea în ultimii doi ani a lucrărilor finanţate de stat a fost pentru companii o lovitură în plex. "Firmele nu au comenzi. Când ar trebui să se implice mai tare, statul nu îşi plăteşte nici măcar lucrările începute, ca autostrada Transilvania sau podul Densuşianu, dar să mai lanseze altele noi!", spune Constantin Badea, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie, Bihor. Iar efectele se văd. "Totul e blocat: producătorii nu îşi vând cimentul şi cărămida, cărăuşii nu transportă, constructorii nu angajează, iar orădenii, dacă nu au salariu, nu cumpără...", spune Ioan Bîrsan, patronul unei mici firme de construcţii. Industria uşoară, până de curând unul dintre principalii angajatori orădeni, a pierdut şi ea cam 30% din comenzile externe din cauza invaziei produselor ieftine din China. Unele firme şi-au redus producţia, altele se pregătesc să tragă obloanele fără ca în locul lor să apară alte afaceri mai stabile.
Faza de platou
După cinci ani de creştere, Parcul Industrial Eurobusiness a intrat în faza de platou. "Până acum, în fiecare an am marcat o investiţie mare. În 2009 a venit Shinheung, în 2010 Plexus, în 2011 Faist Mekatronic, iar în 2012 Emerson, care în 2013 şi-a extins investiţia. Anul acesta, muncind mai mult, nu am reuşit să repetăm acest obiectiv", recunoaşte Delia Ungur (foto), directorul Eurobusiness Parc.
Practic, cererea de parcele s-a înjumătăţit faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. "Contextul crizei din Ucraina afectează nu doar Oradea, ci întreaga zonă. Investitorii spun: «Aţi făcut progrese, e OK, dar sunteţi în zona fierbinte». Fluxurile de capital fug de zonele de risc", spune consultantul în afaceri Dacian Palladi.
În ciuda acestui fapt, primarul Ilie Bolojan este optimist. "Cred că putem menţine un ritm rezonabil de atragere a investitorilor. Oradea nu este în recesiune", spune primarul. Culmea, cifrele îi dau dreptate...
Paradoxul orădean
Recesiunea presupune între altele creşterea şomajului şi a produsului intern brut, pe când în Oradea este pe dos! Şomajul a scăzut la 3,2%, iar numărul locurilor de muncă este în creştere. "Dacă anul trecut în această perioadă aveam 200-250, acum avem 520 de locuri de muncă vacante", Bekesi Csaba (foto), directorul AJOFM Bihor. Explicaţia e simplă. Obişnuiţi cu şomajul prelungit tot mai mulţi orădeni refuză să lucreze la bandă pentru salariul minim pe economie aşa că angajatorii caută non-stop muncitori în satele din jur.
În ce priveşte principalii indicatori economici, lucrurile sunt şi mai clare. Încasările municipalităţii din impozitul pe venitul global, reprezentând taxele pe forţa de muncă angajată, au crescut până la sfârşitul lunii august cu 3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 2,5 milioane lei. Asta însă nu pentru că au venit noi investitori, ci pentru că au început să producă cei care şi-au construit hale în anii trecuţi. La fel, dacă până la sfârşitul lui august 2013 în Oradea au fost emise 1.316 autorizaţii de construire, în aceeaşi perioadă a anului 2014 numărul lor a urcat la 1.641, semn că încă există orădeni care au curaj să investească.
Concluzia? În ciuda recesiunii din plan naţional, Oradea e un oraş care merge tot mai bine. Locuit, însă, de orădeni care o duc tot mai rău...
"Recesiune economică = stadiu al ciclului de afaceri în care activitatea economică se află în declin. Se caracterizează prin diminuarea producţiei şi investiţiilor, a produsului intern brut, creşterea şomajului. Mulţi economişti consideră că economia este în recesiune când s-a realizat o diminuare a produsului intern brut pe parcursul a cel puţin două trimestre consecutiv"
Dicţionar Explicativ (1993-2009)
UN DEZASTRU AGRICOL
"Le dau de gratis!"
Dacă în anii precedenţi Produsul Intern Brut al României a fost salvat în ultimul moment de agricultură, în 2014 acest lucru nu mai e posibil. Recoltele sub aşteptări, dublate de scăderea drastică a preţurilor ca urmare a invaziei produselor agricole din UE, care după izbucnirea crizei din Ucraina au fost interzise la desfacere în Rusia, au generat un an dezastruos. "Floarea soarelui a fost anul trecut 1,4 lei kilogramul, astăzi se vinde cu 1 leu. Preţul nu îi acoperă fermierului nici măcar costurile. La fel, porumbul va fi undeva la 40 de bani pe kilogram în condiţiile în care cei 65 de bani de anul trecut erau consideraţi deja un preţ exagerat de mic", spune şeful Direcţiei Agricole, Nicolae Hodişan.
Cea mai grea situaţie este însă a pomicultorilor, cărora fabricanţii de sucuri le oferă 10 bani pe kilogramul de mere, în condiţiile în care doar recoltatul lor costă 6 bani pe kilogram. Ca o măsură excepţională de sprijinire a acestora, Comisia Europeană a pus în aplicare la sfârşitul lunii august un regulament de sprijinire a producătorilor de legume şi fructe. "Producătorii îşi găsesc beneficiari din categoria grădiniţe, şcoli, cămine de bătrâni sau altele, şi le dau produsele gratis, urmând să fie despăgubiţi prin APIA", spune Hodişan. Cererile de înscriere în program se fac la APIA, iar până săptămâna trecută erau deja înregistraţi opt fermieri bihoreni care nu aveau unde îşi desface produsele.