Cristian Buzlea, directorul AFIR Bihor: "Bihorenii au prins gustul banilor europeni"

Fost consilier al directorului SRI, Eduard Hellvig, pe vremea când acesta era deputat de Bihor, şi al primarului Ilie Bolojan, directorul AFIR, liberalul Cristian Buzlea, e unul dintre cei mai discreţi şefi de instituţii deconcentrate din Bihor şi, totodată, unul din cei mai eficienţi.

Mărturie e chiar clasarea Bihorului pe primul loc în Regiunea de Nord-Vest la accesarea banilor europeni prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, nu mai puţin de 300 milioane euro ajungând la întreprinzătorii de la ţară şi la administraţiile comunale.

În condiţiile în care agricultura a redevenit o îndeletnicire profitabilă şi tot mai mulţi români se întorc la rădăcini, BIHOREANUL a căutat explicaţii şi a vrut să afle care sunt programele cele mai atractive şi afacerile cele mai bune la sat, care renaşte după pârjolul din anii ’90.

La ţară oamenii îşi cunosc bine interesul

- Care e scopul AFIR şi prin ce diferă această instituţie de altele, gen APIA ori DADR?

- AFIR administrează Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), menit să "ridice" cu fonduri europene tot ce înseamnă spaţiu rural - agricultură şi procesarea produselor agricole, dar şi infrastructură, de la drumuri şi reţele de apă, canalizare, internet şi telefonie, până la şcoli, grădiniţe, cămine culturale şi cabinete medicale. Principalii beneficiari sunt persoane juridice, firme şi administraţiile locale, precum şi cele fizice care activează sau vor să activeze în mediul rural. Sursele de finanţare sunt în proporţie de 90% banii de la Uniunea Europeană, iar 10% este aportul bugetului naţional. În exerciţiul financiar european nou început, 2014-2020, suma e foarte mare: 9,4 miliarde euro, din care 8,1 miliarde euro de la UE.

- Care e diferenţa dintre PNDR şi PNDL? Se descurcă locuitorii de la ţară în hăţişul acronimelor şi cu termeni ca "eligibilitate", "studiu de fezabilitate", "implementare"? Nu e asta chineză pură?

- PNDL este un program de dezvoltare locală finanţat exclusiv de Guvern, de la bugetul naţional. Să ştiţi că oamenii înţeleg foarte bine, nici nu vă imaginaţi ce bine informat poate fi un om de la ţară. Noi, la oraş, greşim când credem că nu se documentează. La ţară oamenii îşi cunosc bine interesul, se informează despre programele de finanţări. O explicaţie este accesul la internet, alta asistenţa consultanţilor pe care îi aleg. În plus, uşa noastră le e permanent deschisă, le clarificăm orice nelămurire pe care o pot avea.

Proceduri simplificate

- Impresia generală e că a obţine fonduri europene, mai ales în mediul rural, este aproape imposibil. Cât de greoaie sunt demersurile?

- Am sesizat şi noi acest lucru în precedentul exerciţiu financiar, 2007-2013, ceea ce ne-a determinat să avem cât mai multe discuţii cu beneficiarii şi consultanţii, pentru a-i familiariza cu procedurile, pe care dealtfel le-am simplificat mult. De pildă, proiectele pot fi depuse şi online, scutind beneficiarii de drumuri şi cheltuieli. Intră pe site-ul AFIR, îşi deschid un cont şi urmează paşii descrişi. Apoi, nu mai trebuie să-şi întocmească Proiectul Tehnic odată cu solicitarea finanţării, ci pot depune la început doar Studiul de Fezabilitate, prezentându-l după declararea proiectului ca eligibil, înaintea semnării contractului de finanţare. De asemenea, nu mai trebuie să aibă la depunerea proiectului dovada cofinanţării proiectelor pentru care e necesar aportul propriu, putând s-o facă după evaluarea proiectului, când ştie sigur că primeşte finanţarea, iar dovada poate fi un simplu extras de cont sau un contract de credit.

- Pentru ce fel de proiecte şi ce sume se alocă?

- Există o diversitate mare de programe, măsuri şi submăsuri. Cele mai mici proiecte, pentru dezvoltarea fermelor mici de familie, au fost finanţate în precedenta programare cu până la 7.500 euro, în cea actuală se alocă 15.000 euro. Ferma mică de familie înseamnă, să zicem, 3-4 hectare de teren, 4 vaci de lapte, 2-3 porci, 50 de găini, e ferma cel mai des întâlnită la noi. Proiectele mari, precum depozite şi fabrici de procesare, sunt sprijinite cu până la 2,5 milioane euro.

Altă măsură care a prins bine în Bihor este pentru instalarea tânărului fermier, în baza căreia primesc până la 50.000 euro cei care se întorc ori se stabilesc la ţară şi preiau o exploataţie agricolă. Din vechea programare avem aproape 1.000 de beneficiari, pe cea nouă avem deja din sesiunea de anul trecut 140 de beneficiari, iar la sesiunea din acest an sunt 265 de solicitări. Pot spune că bihorenii au prins gustul banilor europeni şi îi folosesc pentru ca produsele lor să ajungă pe mesele noastre.

Schimbare de mentalitate

- În exerciţiul financiar 2007-2013 bihorenii au accesat fonduri de 300 milioane euro pentru investiţii în mediul rural. Cum se explică acest veritabil record?

- Bihorul e primul judeţ în Regiunea Nord-Vest şi între primele din ţară, iar la succes au contribuit mai mulţi factori. Unul e chiar AFIR, care a promovat programele din comună în comună, iar un altul sunt consultanţii profesionişti. Esenţial este, însă, că beneficiarii au iniţiativă, dar şi capacitatea de a-şi asigura, în cazul proiectelor mari, cofinanţarea necesară. Aceştia devin modele pentru alţii şi tot mai mulţi români nu-şi mai doresc, ca în vechea zicală, să moară capra vecinului, ci să aibă şi el o capră sau două şi mai frumoase. Vedem o adevărată schimbare de mentalitate, în bine, o adevărată revoluţie.

- Ce exemple de succes avem?

- La verificările reprezentanţilor Comisiei Europene au impresionat prin buna gospodărire a banilor majoritatea celor 2.500 de ţărani bihoreni care au obţinut fonduri pentru sprijinirea fermelor de subzistenţă, cu cei 7.500 euro primiţi făcând mulţi saltul de la plugul tras de cal la micul tractor, fie şi second hand. Am întâlnit tineri extraordinari care au renunţat la oraş pentru a deveni fermieri şi, chiar dacă nu au ajuns bogaţi cu cei 50.000 euro primiţi, au devenit fericiţi. Mulţi spun efectiv că sunt fericiţi: trăiesc în linişte, se hrănesc sănătos, îşi cresc copiii sănătos. Avem exemple şi la proiectele mari: la Ciumegiu s-au dezvoltat ferme de creştere a porcilor şi avicole, există o fermă modernă a Avivest la Girişu de Criş, cea a Simozit la Paleu, care produce zilnic 200.000 de ouă, mai e fabrica de procesare Andromi, brand deja cunoscut nu doar în Bihor, ci şi în regiune. Mai sunt aproape 50 de agro-pensiuni, pentru care proprietarii au accesat fonduri de 200.000 euro, şi unde turiştilor li se oferă produse tradiţionale tocmai fiindcă în spate sunt exploataţii agricole.

- Dar rateuri?

- În ce priveşte rateurile, nu avem exemple negative, de oameni care să fi băut banii sau să fi fugit cu ei în lume. Nereuşite, sigur, au fost, dar din cei 1.000 de beneficiari ai sprijinului pentru instalarea micului fermier pot fi numărate pe degetele de la o mână.

Nevoia îl învaţă pe om

- Există zone unde interesul pentru fondurile UE e mai mare, respectiv comunităţi apatice din acest punct de vedere?

- Pe instalarea micului fermier ponderea e echilibrată în judeţ, am avut 10-20 de proiecte cam în fiecare comună, peste medie fiind Valea lui Mihai şi Toboliu. În Borş sunt multe proiecte cu mici fabrici de ferestre, de prelucrarea lemnului, service auto. O mare preocupare au avut 35 de primării pentru reabilitarea de drumuri, înfiinţarea reţelelor de apă şi canalizare, repararea localurilor de învăţământ, de la grădiniţe la after-school, ca de pildă Lăzăreni, Auşeu, Bratca, Borod, Bulz, Girişu de Criş. Implicarea primarilor este şi ea decisivă, unii au înţeles că PNDR e cea mai simplă şi promptă soluţie, fiindcă plata se face imediat ce se execută lucrarea.

- Cum se explică hărnicia de la ţară în comparaţie cu lentoarea de la oraş, unde totuşi se trăieşte în viteză mai mare?

- Nevoia îl învaţă pe om. Orăşenii pot fi mulţumiţi că au un serviciu, dar iată că locuitorii din mediul rural, unde sunt mai puţine locuri de muncă, sunt mai activi în căutarea unor alternative pentru a se dezvolta. Pot spune că "la ţară" înseamnă acum altceva decât înainte de 1989 sau decât în anii ’90: oamenii sunt mai dinamici, mai informaţi, mai activi.

- Paradoxal, AFIR e una dintre cele mai "updatate" instituţii, dovadă chiar faptul că primeşte proiectele online...

- Cum spuneam, vrem cu adevărat să fim în serviciul beneficiarilor, iar aceştia "prind" repede totul. Inclusiv oportunitatea de a depune online proiectele o folosesc din plin. Între noua generaţie din mediul rural şi cea din urban nu mai este prăpastia de altădată, satul copilăriei mele, de pildă (Bălaia, comuna Tileagd), nu mai seamănă cu ce era când aveam 14 ani.

Cheia este unirea

- Recent aţi anunţat că în Bihor se va construi unul dintre cele mai mari depozite de legume-fructe din ţară, cu o capacitate de procesare de 100.000 tone/zi, în valoare de 5,5 milioane euro, ceea ce va permite un grad crescut de valorificare a produselor. Cine a avut ideea?

- Contractul de finanţare a fost semnat, dar am promis să nu deconspir întreprinzătorul până când chiar el va anunţa începerea construcţiei. Vă pot spune că este vorba despre un român sub 40 de ani care a înţeles potenţialul agricol extraordinar din Bihor şi judeţele vecine. Îl ajută şi faptul că supermarketurile vor trebui să aibă o anume cotă de produse româneşti. Şi-a asumat o responsabilitate extraordinară, deoarece pe lângă fondurile nerambursabile de 2,5 milioane euro primite, contribuţia lui e de 3 milioane euro. Investiţia va fi categoric benefică, pentru că va valorifica producţia la un nivel mai ridicat.

- Unde şi când va începe construcţia?

- Lucrările vor începe luna viitoare sau în octombrie, la Nojorid.

- Ce şanse daţi unor încercări de asociere a producătorilor, care chiar vara aceasta nu s-au arătat atraşi de Asociaţia pentru Cercetarea şi Promovarea Produselor Agroalimentare Crişana? Unii consideră că munca lor ar fi speculată de alţii...

- Probabil că încă destui suferă la amintirea colectivizării forţate, dar asocierile de acum nu vizează schimbarea formei de proprietate, ci eficientizarea exploatării proprietăţii şi a valorificării produselor. Noua generaţie de întreprinzători în agricultură, fiţi siguri, schimbă această mentalitate. Inclusiv cei mai în vârstă le vor urma exemplul când vor vedea că aceştia prosperă.

- Bihorul a avut fabrici de conserve la Valea lui Mihai - Arovit, la Oradea – Avântul, dar am ajuns să cumpărăm biscuiţi italieneşti făcuţi cu făină din grâu românesc. În cât timp credeţi că vom avea din nou industrie alimentară?

- Eu cred că depozitul de la Nojorid e un mare pas înainte, pentru că în mod natural îi va face pe producători să se asocieze şi să-şi dorească procesarea produselor.

- Ce trebuie să facă fermierii noştri pentru a deveni mai competitivi faţă de cei din Vest, iar produsele lor să se vândă mai mult nu doar în ţară, ci şi şi la export, ca altădată?

- Cheia este asocierea, unirea. Va ajuta, însă, şi faptul că pe noua programare investitorii în depozitare şi procesare vor putea folosi bani nerambursabili inclusiv pentru promovare, pentru publicitate, cheltuială până acum neeligibilă. Rezultatele ar putea să apară la finalul noii programări.

De toate pentru toţi

- În precedentul exerciţiu financiar PNDR a avut 25 programe, în cel prezent rămân cam jumătate. De ce?

- Sunt 16, mai concentrate, dar fiecare măsură are două-trei submăsuri, prin urmare acoperă toată gama de nevoi. De altfel, înainte de a propune Comisiei Europene noul program am avut întâlniri cu beneficiarii, am aflat care le sunt necesităţile şi am croit programele ca atare, deci nu va exista vreo zonă neacoperită. Închei cu un exemplu: pe măsura 6.4. - Sprijin pentru activităţile neagricole, primesc până la 200.000 euro inclusiv medicii care vor să-şi doteze un cabinet la ţară, de orice specialitate. De altfel, începem să avem prin Sînmartin, Oşorhei, dar şi Bratca, cabinete care, dacă nu depăşesc nivelul celor din Oradea, sunt cel puţin la nivelul lor. Concluzia e că programul realmente poate satisface toate nevoile.

- Ce recomandări aţi face celor care doresc să investească în mediul rural?

- Să se grăbească! Să se orienteze spre măsura care li se potriveşte, pentru că finanţările pe PNDR, deşi însumează 9,4 miliarde euro în perioada 2014-2020, se vor epuiza anul viitor. Cererea e tot mai mare, avem deja în evaluare multe proiecte, iar principiul este primul venit, primul servit. Cred că până la finalul anului viitor va fi contractată întreaga sumă.