Fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila, a criticat dur, numind-o drept "o prostie", declaraţia făcută de actualul ministru Eugen Nicolăescu privind greşeala de a fi decis descentralizarea spitalelor judeţene. În schimb, deputatul a afirmat că îi dă dreptate lui Nicolăescu în privinţa conflictului de interese în care se află medicii care prestează atât la stat, cât şi la privat, şi care îşi duc pacienţii din spitalele publice în propriile unităţi.

Oradea, exemplu perfect

"Eu, când am plecat de la Ministerul Sănătăţii, mi-am propus să nu comentez declaraţiile celor care vor urma pe acest post, pentru că fiecare are gândirea lui şi politica lui, dar declaraţia domnului ministru Nicolăescu privind descentralizarea spitalelor este o prostie, şi ea a fost dealtfel taxată ca atare în USL", a spus Cseke Attila, acum deputat, într-o conferinţă de presă desfăşurată joi la Oradea.

"Domnul Nicolăescu este şi inconsecvent. A criticat faptul că la descentralizarea spitalelor judeţene unul a ajuns la un Consiliu Local, nu la Consiliul Judeţean, este cazul Bihorului, unde Spitalul Judeţean a fost preluat întâi de CJ, iar apoi de Primărie, dar în aceeaşi declaraţie a lăudat, mai jos, situaţia în care se află acum Spitalul Judeţean din Oradea", a spus Cseke, adăugând că şi el apreciază cât se poate de mult transformarea în bine a acestei unităţi, imediat după trecerea ei în subordinea municipalităţii.

Fostul ministru şi-a apărat hotărârea de a fi descentralizat spitalele, transferându-le din subordinea Ministerului în cea a autorităţilor locale, afirmând că după acest transfer, în cursul anului trecut, investiţiile în unităţile respective au crescut spectaculos: "În 2012, sumele investite de autorităţile locale în spitalele pe care le-au preluat au crescut de şase ori".

Medicii, ori-ori, dar nu acum

În schimb, în ceea ce priveşte o eventuală instituire a unor interdicţii pentru medicii angajaţi în unităţile spitaliceşti publice de a lucra şi în spitalele private, fostul ministru a opinat că Eugen Nicolăescu are un "temei" şi a spus chiar că şi el s-a gândit la acest lucru când deţinea portofoliul, dar măsura ar fi avut nevoie de o pregătire prealabilă, pentru a nu bulversa întregul sistem sanitar din ţară. "Eu aş fi de acord cu o interdicţie ca medicii angajaţi la stat să nu poată lucra şi la privat, dar azi nu poţi să iei o asemenea măsură, pentru că dereglezi funcţionarea întregului sistem, aşa cum este ea", a spus Cseke.

El a afirmat că atunci când era ministru a făcut o deplasare în Turcia, "ţară care ne poate fi un model în acest sens", deoarece până în 2010 aici 60% dintre medicii care lucrau în spitalele publice aveau angajamente şi la spitale private, dar a reuşit să rezolve problema.

"Acolo au hotărât să nu mai plătească medicii la fel, ci în funcţie de performanţe, astfel încât după un an numărul medicilor care lucrau în ambele sisteme au scăzut până la cel mult 10%. Iar asta pentru că medicii au renunţat ei, de bună voie, să mai lucreze la privat, când au văzut că munca lor era plătită de spitalele publice", a explicat Cseke, adăugând că, din cele spuse lui de omologul turc, în această ţară se intenţionează, ca următor pas, introducerea interdicţiei ca medicii din sistemul de stat să mai lucreze şi în cel privat.

Mai mult, Cseke a afirmat că în perioada când a fost ministru a intenţionat să deruleze un program-pilot în patru judeţe, pentru a introduce în primul rând salarizarea diferenţiată a medicilor din sistemul public, însă proiectul său a fost respins. "Era un proiect-pilot, care s-ar fi aplicat pentru spitalele municipale şi judeţene din Oradea, Satu Mare, Brăila şi încă un judeţ, pe care acum nu mi-l amintesc, dar a fost repins de Ministerul de Finanţe", a spus Cseke.

Tăierea, cu dus-întors

Pe de altă parte, fostul ministru a afirmat că în ce priveşte tăierea finanţării din fonduri publice a spitalelor private, această decizie poate fi luată, dar în funcţie de realităţile locale. "În ce priveşte tăierea banilor la privaţi, eu nu sunt complet împotriva ideii, dacă se face un studiu în fiecare judeţ, unde sunt servicii acoperite şi de stat, şi de privat, pentru că acolo se poate tăia. Dar sunt şi judeţe unde anumite servicii sunt acoperite doar de privaţi", a spus Cseke.

Fostul ministru a amintit în acest context că, potrivit unei directive europene, din 25 octombrie 2013 cetăţenii români se vor putea adresa pentru anumite servicii medicale oricărui spital din Uniunea Europeană, indiferent că acesta este public sau privat, urmând ca unitatea la care a fost tratat să trimită factura către Casa Asigurărilor de Sănătate din România, care va avea obligaţia achitării ei. "Acolo (n.r. - în UE) nu se face diferenţa între public şi privat, şi dacă Ionescu merge la un spital privat din Viena, tratamentul lui se va plăti tot din bani publici româneşti", a spus Cseke.

Fostul ministru a adăugat că tocmai apropiata intrare în vigoare a acestei directive europene l-a determinat ca atunci când a condus Ministerul Sănătăţii să decidă investiţii majore în spitalele aflate în judeţele de frontieră din zona de vest a ţării.