Deputatul UDMR Cseke Attila consideră că regionalizarea nu trebuie făcută după modelul actualelor regiuni de dezvoltare economică, aşa cum intenţionează premierul Victor Ponta, deoarece acestea funcţionează nelegal, încălcând un regulament european. Cseke a dat exemplul Bihorului, care ar trebui să fie centrul unei viitoare regiuni formate cu Satu Mare şi Sălajul, în nici un caz "alipit" la una al cărei centru să fie Clujul.
Model nelegal
"Am auzit că actualele regiuni de dezvoltare vor deveni regiuni administrative, dar chiar şi în forma lor actuală regiunile de dezvoltare trebuie revizuite", a declarat Cseke Attila într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, în care a motivat că regiunile de dezvoltare încalcă criteriile geografice, economice, culturale, istorice şi de mediu ale Uniunii Europene şi, ca urmare, nu pot fi model pentru reorganizarea administrativ-teritorială.
"Regiunile de dezvoltare s-au constituit la noi înaintea aderării României la Uniunea Europeană, dar încalcă Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului Europei privind instituirea unui nomenclator comun al unităţilor de statistică, regulament care este obligatoriu pentru toate statele UE, nu este doar o recomandare. Iar scuza că s-au constituit înaintea aderării la UE nu înseamnă că nu putem şi că nu trebuie să reparăm greşeala", a spus Cseke.
El a afirmat că articolul 3 al Regulamentului defineşte criteriile de clasificare a regiunilor, specificând că "agregarea acestora se face pe baza situaţiei geografice, economice, culturale, istorice şi de mediu", actul nefiind însă respectat de România.
Ne desparte muntele
Pentru a explica în ce constă nerespectarea Regulamentului, Cseke a exemplificat încălcarea criteriilor geografic şi economic în cazul regiunii de Nord-Vest, din care face parte şi judeţul Bihor.
"Dacă avem în vedere criteriul geografic, vedem că în toate situaţiile în care există munţi care separă un judeţ de altul nu s-au format regiuni de dezvoltare care să includă judeţe de pe ambele părţi ale munţilor", a spus Cseke, afirmând că excepţie face doar regiunea de Nord-Vest, în care Bihorul stă alături de Cluj, deşi acest lucru este "o greşeală". "Dacă s-ar fi aplicat în mod corect criteriul geografic, Bihorul nu trebuia să fie în aceeaşi regiune cu judeţul Cluj, ci cu judeţele Sălaj, Satu Mare şi, eventual, Arad", a spus Cseke.
"Criteriul geografic va trebui invocat şi în dezbaterea pe tema regionalizării, deşi premierul a spus că este de preferat ca regionalizarea să fie făcută după actualele regiuni de dezvoltare", a adăugat deputatul UDMR.
Fruntaşi la cotizaţii
Cseke a exemplificat cu situaţia judeţului Bihor şi nerespectarea criteriilor economice prevăzute în Regulamentul 1059/2003 al CE şi PE, comentând această situaţie în comparaţie cu cea a altor oraşe care cu statut de centre ale unor regiuni de dezvoltare.
"Conform datelor oficiale din programul de încasare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor la bugetul de stat, în 2012 în Bihor s-au colectat 1.991,78 milioane lei, fiind pe locul 7 în ţară în ce priveşte contribuţiile la bugetul consolidat al statului. Devansează chiar două judeţe care acum sunt centre de regiuni de dezvoltare, Iaşiul - pentru Moldova - care ocupă locul 8 cu 1.978,68 milioane lei, şi Doljul - pentru Oltenia - care ocupă locul 11, cu 1.713,66 milioane lei. Pe cap de locuitor, Bihorul, cu 549.752 locuitori, contribuie cu 3.623 lei pe an la buget, Doljul, cu 618.335 locuitori, contribuie cu 2.771 lei pe an, iar Iaşiul, cu 723.553 locuitori, contribuie anual cu 2.734 lei", a spus Cseke.
"În concluzie, de ce nu putem să fim noi, Oradea, centru de regiune administrativă? Numai pentru că aşa este desenată acum harta centrelor de dezvoltare? Eu cred că regionalizarea şi felul cum vor arăta viitoarele regiuni administrative depind de voinţa politică", a concluzionat deputatul UDMR.
Varianta UDMR, favorabilă Bihorului
El a amintit că UDMR s-a pronunţat încă din 2010, când a depus în acest sens un proiect adoptat în mod tacit de către Senat, ce prevede înfiinţarea nu a 8 viitoare centre administrative, ci a 16 asemenea noi unităţi administrativ-teritoriale, care "să fie formate din două până la maximum patru judeţe", apropiate geografic, economic, istoric şi cultural. "Ce legătură are, în prezent, Vrancea cu Constanţa? Şi de ce să fie ele în aceeaşi regiune administrativă?", a spus deputatul bihorean.
De altfel, Cseke a mai afirmat că organizaţia judeţeană Bihor a UDMR are acceptul întregii Uniuni pentru a susţine o variantă de regionalizare conform căreia Oradea să fie centrul unei viitoare regiuni care să cuprindă judeţele Bihor, Satu Mare şi Sălaj, precizând că UDMR nu va fi de acord cu o variantă în care Bihorul să fie inclus într-o regiune administrativă cu centrul la Cluj.
Lobby pentru Bihor
Deputatul a spus, de asemenea, că doreşte ca problema regionalizării şi efectele ei pentru judeţul Bihor să fie discutate de toţi parlamentarii şi preşedinţii organizaţiilor judeţene din Bihor ale partidelor parlamentare, plus preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi primarul Oradei, pe care i-a invitat deja la o dezbatere, astfel încât şi aceştia să susţină doar varianta în care Oradea va fi centrul unei regiuni formate din judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare.
"Azi (n.r. - joi) am trimis deja invitaţiile către toţi parlamentarii din judeţ, indiferent de culoarea politică, către preşedinţii judeţeni ai partidelor parlamentare, preşedintele Consiliului Judeţean Bihor şi primarul municipiului Oradea, pentru ziua de 31 ianuarie, pentru că dorim să avem un punct de vedere comun al tuturor, cu care să mergem la Bucureşti înainte de a începe sesiunea parlamentară", a spus Cseke.
El a mai afirmat că "dacă acum nu reuşim să facem o regionalizare corectă şi logică, vom avea de suferit cel puţin 15-20 de ani de acum încolo", pentru că "o reorganizare administrativ-teritorială nu se face pentru o zi sau două".