Pentru parlamentarii bihoreni, miza anului viitor ar trebui să fie regionalizarea în aşa fel încât Oradea să fie centru regional, consideră Cseke Attila, vicepreşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor.

În cor pentru Bihor

Într-o conferinţă de presă desfăşurată joi, Cseke a precizat că atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Administraţiei şi Dezvoltării Regionale Alexandru Dragnea au declarat că reorganizarea administrativ-teritorială a ţării va avea loc categoric în 2013, deoarece 2014 va fi în România an electoral (pentru alegerea preşedintelui), dar şi începutul viitorului exerciţiu bugetar al UE (astfel încât regionalizarea după acest an nu-şi va mai atinge unul din cele mai importante scopuri, şi anume depunerea de proiecte pentru accesarea de fonduri europene direct la Bruxelles, nu prin mijlocirea Guvernului de la Bucureşti).

În acest context, Cseke a amintit că UDMR are deja o poziţie clară, în sensul că susţine ideea unei regionalizări cu Oradea centru al unei regiuni formate din judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare, şi că "nu va vota, cel mai probabil, o altă variantă", dat fiind că Oradea nu a fost niciodată legată de Cluj, aşa cum se doreşte pe viitor.

Deputatul a spus, însă, că în calea unei asemenea variante stau chiar criteriile minimale incluse în programul de guvernare pentru viitoarele centre de regiuni. "Un viitor centru de regiune trebuie să aibă spital regional de înaltă performanţă, un centru pentru intervenţii în situaţiile de urgenţă, o infrastructură rutieră şi feroviară modernizată, un centru de afaceri regional, un centru cultural de nivel european, o Universitate acreditată internaţional, o sală polivalentă şi un aeroport internaţional. Oradea îndeplineşte unele din acest criterii, pentru altele are proiecte în derulare, dar pentru unele criterii nu are nici măcar proiecte", a spus Cseke, precizând că din acest ultim set fac parte o sală polivalentă şi un centru cultural european, dar admiţând totodată că niciunul dintre marile oraşe din România, cu excepţia Capitalei, nu îndeplineşte toate aceste condiţii.

Aceasta fiind situaţia, deputatul UDMR doreşte ca parlamentarii şi liderii partidelor din Bihor să se întâlnească până cel târziu la finele lunii ianuarie, "ca să convenim asupra unui punct de vedere comun, cum să abordăm această problemă la Bucureşti, pentru că altfel există riscul ca Oradea să nu devină centru regional, şi pentru prima oară în istorie să aparţinem de Cluj".

Necunoscutele reorganizării

Cseke Attila consideră că pentru Oradea şi Bihor nu este de bun augur că programul de guvernare pe 2013-2016 nu prevede decât finalizarea autostrăzii Transilvania, însă nu şi demararea altor proiecte, cum dealtfel se întâmplă şi pentru restul Ardealului. "Programul de guvernare include obiective foarte ambiţioase, precum finalizarea tuturor autostrăzilor deja începute şi demararea unora noi, dar pentru Transilvania nu este prevăzut nici un alt mare proiect nou", a exemplificat Cseke.

Tot cu referire la reorganizarea administrativ-teritorială, deputatul a afirmat că noua putere are intenţia transferării unora dintre prerogativele Guvernului către viitoarele regiuni, dar deocamdată nu a fost pus în discuţie un alt aspect, şi anume dacă restructurarea va viza şi comasarea unora dintre actualele unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural care nu sunt viabile din punct de vedere economic, cum este cazul a sute şi sute de comune şi orăşele mici care din taxele şi impozitele locale nu pot nici măcar să plătească salariile funcţionarilor.

Scepticism pe termen lung

În altă ordine de idei, la ultima conferinţă de presă din acest an, Cseke Attila a făcut şi câteva comentarii cu privire la programul de guvernare al noii puteri.
Referitor la structura Guvernului, fostul ministru al Sănătăţii a spus că "problema nu este numărul membrilor şi al ministerelor, pentru că poţi să faci treabă şi cu 18 ministere şi cu 33 de ministere, ci calitatea miniştrilor şi capacitatea acestora de a-şi administra fiecare domeniul", astfel încât deşi Guvernul Ponta e al treilea după cabinetele Roman şi Năstase din punctul de vedere al mărimii, "nu poate fi criticat pentru acest lucru", fiind "dreptul fiecărei guvernări cum să se organizeze".

În schimb, Cseke s-a arătat sceptic referitor la atingerea obiectivelor din programul de guvernare, pe care le-a considerat foarte temerare, spunând că nu crede că este posibilă, de pildă, creşterea salariului minim pe economie de la 700 la 1.200 lei până în 2016 sau scăderea deficitului bugetar de la 2,2% la 1,3% în condiţiile în care pe anul viitor este prognozată o creştere economică de doar 2%, iar Guvernul şi-a propus scăderea cheltuielilor publice, scăderea TVA (de la 24% la 19% până în 2016) şi a contribuţiilor sociale ale angajatorilor cu cinci procente (tot până la finalul mandatului). "În 2008, care a fost anul cu cea mai mare creştere economică, de 8%, salariul minim pe economie abia a putut să crească de la 500 la 540 lei", şi-a argumentat Cseke pesimismul.