După ani întregi de-a lungul cărora legislaţia ce reglementează achiziţiile publice a dat naştere unor efecte păguboase atât pentru autorităţile contractante, cât şi pentru firme de construcţii, legea va fi schimbată. Nu, însă, suficient, spune deputatul bihorean Cseke Attila, care a prezentat joi, într-o conferinţă de presă, principalele prevederi ale proiectului de lege pentru modificarea actualului cadru legislativ, dar şi amendamentele pe care UDMR doreşte să le formuleze pentru ca noua lege să fie cât mai precisă şi utilă.

Modificări necesare

Cseke a spus că, potrivit proiectului de lege ajuns în Parlament, se vor soluţiona câteva carenţe ale legii actuale, dând şi câteva exemple.

Astfel, "nu va mai fi obligatoriu criteriul preţului cel mai mic, ci autorităţile contractante vor avea posibilitatea să aleagă între acesta şi altele, precum raportul preţ – calitate sau costul cel mai scăzut", a spus Cseke. El a arătat că regula preţului cel mai scăzut a determinat lucrări de proastă calitate sau neduse la bun sfârşit, deoarece firmele au câştigat licitaţii cu oferte sub preţul pieţei şi apoi nu au fost în stare să lucreze atât de ieftin.

De asemenea, deputatul UDMR a salutat faptul că noul proiect va elimina posibilitatea ca antreprenorii care câştigă licitaţii să îşi înşele subantreprenorii cu aceleaşi efecte, nefinalizarea lucrărilor. Cseke a şi dat exemplul lucrării pentru construirea centurii oraşului Săcueni, unde CNADNR a "asigurat continuu finanţarea", dar cu toate acestea proiectul e abia la jumătate şi blocat deoarece licitaţia a fost câştigată de o firmă din Spania, iar lucrarea propriu-zisă a fost încredinţată de aceasta unei firme din România, pe care însă n-a mai plătit-o şi "a fugit cu banii". Concret, noul proiect de lege va permite autorităţilor contractante ca atunci când oferta unui participant la licitaţie prevede colaborarea cu un subantreprenor, să poată achita direct facturile emise de subantreprenor, fără a deconta banii antreprenorului pentru lucrările asumate în subantrepriză.

În fine, Cseke a spus că este binevenită şi o prevedere conform căreia atunci când într-un contract va exista o terţă parte, şi aceasta să fie responsabilizată pentru executarea contractului. În prezent, anumite firme care nu îndeplinesc condiţii impuse de autorităţile contractante apelează la aşa numiţi "terţi susţinători" (care să declare că vor asigura antreprenorului finanţare, utilaje ori personal), dar în realitate aceştia dispar imediat ce îşi primesc "comisioanele", iar lucrările rămân nefăcute.

Se poate şi mai bine

Pe lângă modificările propuse de Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice pentru modificarea cadrului legislativ actual, UDMR doreşte să aducă şi altele, a arătat Cseke, prezentând amendamentele pe care le intenţionează formaţiunea sa.

Astfel, deputatul bihorean afirmă că UDMR doreşte păstrarea criteriului celui mai mic preţ în cazul achiziţiilor de produse definite sau unice (de pildă a pieselor de schimb), dar şi eliminarea dintre criterii a termenului de execuţie a lucrărilor, care nu ar trebui să fie esenţial tocmai pentru că determină lucrări de proastă calitate.

De asemenea, parlamentarii Uniunii vor ca firmele care abuzează de dreptul de a contesta rezultatele licitaţiilor să poată fi excluse din start de la licitaţii, dacă în ultimii trei ani a pierdut prin sentinţe definitive două procese de acest fel, scopul fiind ca astfel de firme să nu mai blocheze proiectele.

Chiar dacă a salutat intenţia de modificare a legislaţiei privind achiziţiile publice, Cseke a spus că un aspect negativ este faptul că iniţiatorul, ANAP, nu a consultat structurile asociative ale administraţiilor locale – Asociaţia Municipiilor din România, Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România şi organizaţiile primarilor de comune – deşi acestea realizează cel mai mare volum de achiziţii. Ca urmare, a încheiat Cseke, anumite propuneri ale ANAP vor primi voturile parlamentarilor UDMR în funcţie de poziţiile pe care le vor face publice aceste organizaţii.