Deputatul UDMR de Bihor Cseke Attila, fost ministru al Sănătăţii, este acuzat voalat de către Corpul de Control al premierului Victor Ponta pentru faptul că, împreună cu fostul preşedinte al Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate, Lucian Duţă, ar fi produs un prejudiciu de 68,7 milioane lei prin încasarea cu întârziere a aşa numitei taxe de clawback de la comercianţii de medicamente. Prejudiciul reprezintă, practic, contribuţii trimestriale neîncasate din cauza "modului defectuos" în care reprezentanţii Ministerului şi-au îndeplinit obligaţiile, după cum arată documentul publicat de presa centrală.

Acuze grave

Potrivit Corpului de Control, pentru contribuţiile trimestriale (taxa clawback) aferente perioadei trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din 2010 a fost emis cu întârziere de aproximativ 8 luni faţă de termenul legal, având drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei datorate.

Ordinul a fost emis şi cu încălcarea altor dispoziţiilor din Legea Sănătăţii, deoarece ministrul şi preşedintele CNAS nu au prevăzut obligaţia depunerii de către plătitori a declaraţiilor aferente trimestrului IV 2009, deşi contribuţia trimestrială era datorată începând cu începând cu trimestrul IV 2009.

Corpul de Control precizează că fapta reprezentanţilor Ministerului Sănătăţii de a îndeplini în mod defectuos obligaţiile privind urmărirea încasării acestor contribuţii trimestriale, datorate de 23 de plătitori, selectaţi prin sondaj, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, conform Codului Penal. Ca urmare, constatările au fost transmise inclusiv Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Curţii de Conturi.

"Nu cunosc legile"

Interpelat pe această temă, fostul minstru al Sănătăţii, Cseke Attila a replicat dur, afirmând că membrii Corpului de Control al premierului Victor "nu cunosc Constituţia şi legile ţării". "Ştirea aceasta este răsuflată, a mai fost şi în noiembrie, în timpul campaniei electorale, iar faptul că acum este din nou adusă în actualitate pe mine mă face să cred că se doreşte un atac politic", a spus Cseke.

UDMR-istul a respins şi acuzaţiile conform cărora ar fi emis cu întârziere Ordinul comun pentru stabilirea şi încasarea contribuţiilor respective, arătând că acestea nu se susţin întrucât taxele şi impozitele nu se stabilesc prin ordine de miniştri, ci prin lege. "Conform Constituţiei, impozitele şi taxele nu se stabilesc prin ordine de ministru, ci prin lege, deci taxarea şi impozitarea unor agenţi economici nu depinde de un ordin de ministru. Trebuia ca oamenii din Corpul de Control al premierului să citească Constituţia şi legile", a spus Cseke.

De altfel, UDMR-istul a subliniat că inclusiv acum se pot colecta sumele despre care Corpul de Control susţine că nu au fost colectate din cauza sa. "Din câte ştiu eu, termenul de prescriere a impozitelor şi taxelor este de 5 ani, deci mai este încă un an şi jumătate de acum încolo în care statul, Ministerul, dacă nu a încasat banii până acum, poate să-i încaseze", a spus fostul ministru, adăugând: "Deci, după părerea mea, nu există niciun prejudiciu".

Deocamdată niciuna dintre instituţiile sesizate, DNA, ANI sau la Curtea de Conturi, nu l-a audiat pe Cseke.

Pe de altă parte, pe lângă taxa clawback, Corpul de Control al premierului a mai reţinut, între altele, şi alte nereguli la serviciul de contabilitate, dar şi la Direcţia Juridică şi Contencios a Ministerului Sănătăţii, unde de exemplu nu au fost puse în executare hotărâri judecătoreşti, cu titluri executorii, prejudiciul fiind estimat la "cel puţin 74,6.6 milioane lei".