Fost ministru al Dezvoltării până cu o săptămână în urmă, bihoreanul Cseke Attila afirmă că guvernanții trebuie să rezolve trei urgențe: cele privind „locuirea”, apa - pentru care trebuie făcute în toată țara foraje și rezervoare de stocare - și orașele mici, care se depopulează fiindcă le lipsesc locurile de muncă.
Cseke afirmă că, deși a găsit o situație nu roză la Minister, a înregistrat reușite semnificative, inclusiv un grad de absorbție a fondurilor PNRR de peste 100%.
De la 15% la 105%
„N-a fost o perioadă ușoară, dar rezultatele cred că sunt evidente”, și-a caracterizat Cseke Attila, într-o conferință de presă susținută vineri la sediul UDMR Bihor, cel de-al doilea mandat de ministru al Dezvoltării, ca membru al Guvernului Bolojan timp de un an și zece luni.
Cseke a afirmat că la preluarea mandatului, în iulie anul trecut, stadiul derulării PNRR pentru proiectele Ministerului era de numai 15%, iar la predarea lui, în urmă cu o săptămână, a fost de 105%, „cu perspective de 108% - 109%”, iar asta fiindcă mai sunt bani de încasat din PNRR aferent proiectelor Ministerului.
O altă reușită a fost inversarea proporției între fondurile pe granturi, adică nerambursabile, și cele pe împrumuturi, de la 30%-70% la 70%-30%, ceea ce a degrevat bugetul României de returnarea unor mari sume de bani, de ordinul miliardelor de euro.
Ca exemple, Cseke a invocat renovarea energetică, cu finanțare din PNRR, a 4,65 milioane metri pătrați de locuințe private și a 1,9 milioane mp de clădiri publice, precum și finalizarea unor obiective de investiții de la restaurarea Cazinoului din Constanța ori construirea noii Academii de Muzică Gheorghe Dima din Cluj la realizarea unui nou pod peste Someș în Satu Mare ori construirea unui nou complex studențesc la Universitatea de Vest din Timișoara.
Bihor: 327 proiecte din 355, finalizate
În ce privește județul Bihor, fostul ministru al Dezvoltării a subliniat că aici au fost construite 8 creșe din cele 117 realizate prin Programul Sfânta Ana, altele 8 fiind în proiectare, dar și că la data predării funcției din cele 355 proiecte prin PNRR, în valoare totală de 1,08 miliarde lei, 327 erau finalizate, valoarea lor fiind de 965 milioane lei.
Cseke a subliniat că a schimbat legislația așa încât pentru proiectele nefinalizate până la termenul limită din 30 august nu trebuie returnată integral finanțarea, fiind permisă pe de o parte recepționarea celor realizate în proporție de 95% fără așa numitele lucrări neesențiale (în reneral racordări la utilități), iar pe de altă parte finalizarea până la finele anului a investițiilor cu finanțări locale, așa încât să nu returneze fondurile europene nerambursabile.
Întrebat care sunt cele 28 proiecte încă nefinalizate în Bihor, Cseke n-a putut da un răspuns, susținând că „nu am acum lista”.
În schimb, el a enumerat câteva din câștigurile proiectelor PNRR din Bihor: 9 tramvaie noi în Oradea și aproximativ 20 de școli eficientizate energetic, noul bazin didactic de înot din cartierul Ioșia, plus „într-o lună și jumătate încă un bazin în Borș”, un centru de recuperare balneologică în Ștei și un ambulatoriu nou pentru spitalul din Aleșd.
El a adăugat, de asemenea, că a fost asigurată finanțarea pentru reabilitarea Palatului Greco-Catolic din Oradea, construirea noii clădiri a Spitalului de Recuperare pentru copii din Băile 1 Mai și încheierea contractului pentru construirea noului stadion municipal al Oradiei, lucrările urmând să înceapă anul viitor pe cheltuiala Primăriei.
Locuințe, apă, joburi
În final, Cseke Attila a afirmat că la predarea funcției i-a vorbit succesorului său despre cele „trei provocări pe care România le are în față”, în opinia sa, și care ar trebui rezolvate de Ministerul Dezvoltării.
Una este cea privind „locuirea”, Cseke spunând că deși România are 9,9 milioane unități locative și cei mai mulți proprietari de locuințe din Europa, 98% din ele fiind în proprietate privată, problema este că în 2,4 milioane locuințe trăiește o singură persoană, iar 1,2 milioane sunt nelocuite, preponderent în mediul rural. Fostul ministru a afirmat că în această perioadă se pregătește un „program european pentru locuințe sustenabile”, în valoare „de ordinul miliardelor de euro”, iar interesul României ar fi să acceseze fonduri și pentru construcția de locuințe, în mediul urban, unde este nevoie de ele.
De asemenea, Cseke a afirmat că, pe fondul schimbărilor climatice, în condițiile în care tot mai multe localități rămân fără surse de apă fiindcă râurile seacă, „ne trebuie un program de investiții” coordonat de la nivel național prin care în toate localitățile să fie realizate foraje de mare adâncime și rezervoare pentru stocarea apei astfel extrase. „În maxim 4-5 ani trebuie să existe un program”, a spus ministrul.
Totodată, acesta a afirmat că statul trebuie să aibă o strategie pentru rezolvarea „problemei orașelor mici”, care „au nevoie de dezvoltare economică pentru păstrarea și crearea de locuri de muncă” așa încât să nu mai fie depopulate. „Dacă în aceste orașe se închide o fabrică, cei care rămân fără locuri de muncă migrează spre orașul reședință de județ sau în străinătate”, a spus Cseke, pledând pentru „sprijin pentru firme în vederea menținerii locurilor de muncă”.