Mai puţini, mai iuţi

După ce în alte două intervenţii din acest an a prezentat modul în care la înfiinţarea celor opt regiuni de dezvoltare România nu a respectat criteriile geografic, economic, cultural şi de mediu stabilite printr-un regulament european din 2003, într-o conferinţă de presă susţinută joi deputatul Cseke Attila a vorbit despre încălcarea criteriului demografic în delimitarea celor opt regiuni de dezvoltare pe care premierul Victor Ponta intenţionează să le transforme în regiuni administrative.

Deputatul UDMR a amintit că, potrivit normelor europene, regiunile trebuie să aibă între 1-2 milioane de locuitori, dar în România există regiuni care, conform datelor Recensământului populaţiei din 2002 şi celor definitiv parţiale din 2011, depăşesc chiar şi 3 milioane de locuitori, precum Nord-Est (Moldova) şi Sud (Muntenia).

Criteriul demografic este important, a precizat Cseke, deoarece realitatea demonstrează că nu regiunile mari, cu un număr sporit de locuitori, se dezvoltă, ci - dimpotrivă - cele cu o populaţie mai mică, el dând exemplul regiunilor Bucureşti şi Vest (din jurul Timişului), care au 2,4 milioane, respectiv 1,7 milioane locuitori.

Legi încălcate

Deputatul UDMR a demonstrat, pe de altă parte, felul în care statul român nu a ţinut cont în desenarea regiunilor nici de regulamentul european, nici de propriile legi. Primul act normativ încălcat este, a spus Cseke, Hotărârea de Guvern 749/1999, prin care s-a aprobat primul Plan Naţional de Dezvoltare, şi care prevedea că regionalizarea va reduce decalajele dintre regiuni, respectiv între judeţele regiunilor.

Cseke a mai amintit că cele opt regiuni de dezvoltare existente acum au fost împărţite în două categorii de prioritate, clasa I şi clasa II, urmând ca cele din clasa I să primească mai multe fonduri pe Programele Operaţionale Regionale decât cele din clasa II, pe considerentul că sunt mai puţin dezvoltate în comparaţie cu acestea. În loc să se întâmple acest lucru, a susţinut Cseke (aşa cum prevedea o altă Ordonanţă de Guvern, OG 51/2001, prin care a fost ratificat Memorandumul dintre Guvern şi Comisia Europeană pentru fondurile PHARE), cele mai consistente fonduri au fost alocate regiunilor de tipul II. Mai mult, a spus Cseke, cele mai puţine fonduri la nivelul întregii ţări le-a primit Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, şi anume 11,62%.

Deputatul UDMR a prezentat câteva grafice conform cărora în ce priveşte finanţarea pe cap de locuitor cele mai multe fonduri le-au primit trei regiuni din categoria II, şi tot trei regiuni din această categorie au primit procentual alocări peste media naţională pe regiuni.

"Deşertificarea" pe judeţe

Reluându-şi o teză expusă cu două săptămâni în urmă (când a organizat o dezbatere pe această temă şi a iniţiat semnarea de către toşi şefii de partide a unei declaraţii prin care aceştia se angajau să susţină Oradea ca centru regional), Cseke Attila a vorbit din nou despre "deşertificarea" economică a judeţelor din regiunea Nord-Vest, cu centrul la Cluj.

El a prezentat un grafic potrivit căruia judeţul Cluj a primit cele mai mari alocări din fondurile aferente Programelor Operaţionale Regionale în comparaţie cu celelalte judeţe din regiune (25,49% faţă de doar 19,54% Bihorul şi 12,33% Satu Mare), dar şi unul care arată că în ce priveşte finanţarea pe judeţ şi pe cap de locuitor există un dezechilibru accentuat între judeţele regiunii Nord-Vest (Sălajul primind alocări cu 48% peste media regională, iar Bihorul cu 15% sub această medie).

"Este clar că în privinţa alocărilor este vraişte totală, nu se respectă reglementările europene şi româneşti. Concluzia este că actuala împărţire în opt regiuni este dezastruoasă pentru marea majoritate a regiunilor, cu excepţia regiunilor Bucureşti şi Vest, şi că a adus discriminări în alocarea de fonduri. Politica de dezvoltare regională a crescut decalajele între regiuni şi decalajele dintre judeţele din regiuni, iar continuarea acestei politici va condamna o mare parte a României pe următorii 20 de ani", a conchis Cseke.