Senatorul Cseke Attila, ales în 2008 în Colegiul 1 Marghita-Săcueni, şi pregătit să cedeze locul fostei viceprimăriţe a Oradiei Rozalia Biro pentru a se transfera ca deputat în Colegiul 1 Marghita, şi-a etalat joi, într-o conferinţă de presă desfăşurată la sediul UDMR Bihor, realizările şi frustrările după patru ani petrecuţi în camera superioară a Parlamentului României.

Pe plus

Bilanţul este prodigios: 17 declaraţii politice (despre necesitatea descentralizării şi respectarea parlamentarismului, dar şi despre starea jalnică a infrastructurii), 34 de întrebări adresate miniştrilor (în legătură cu reabilitarea unor drumuri ori cu amenajarea unei linii ferate de mare viteză între Budapesta şi Constanţa), 3 întrebări adresate premierului Emil Boc (cu privire la demersurile Guvernului pentru pregătirea şedinţei comune româno-ungare şi la demersurile pentru restituirea bunurilor naţionalizate), precum şi 19 interpelări (pe marginea reabilitării Palatului de Justiţie din Oradea şi a construirii Autostrăzii Transilvania pe teritoriul judeţului Bihor).

De asemenea, Cseke se laudă cu 14 iniţiative legislative, din care 4 au fost deja aprobate de Parlament şi au devenit legi, alte 4 se află în dezbateri şi doar 5 au fost respinse. Cele patru propuneri transformate în lege se referă la completarea OG 26/2000 (în sensul interzicerii folosirii unor denumiri oficiale precum "Comisariat", "Gardă", "Inspectorat", "Autoritate" ori "Academie" în denumirea ONG-urilor), la amnistia fiscală pentru funcţionarii publici (care au fost scutiţi de plata sumelor primite de-a lungul anilor ca sporuri salariale, dar considerate ilegale de către Curtea de Conturi), la cooperarea României cu Oficiul European de Poliţie (Europol) şi la reglementarea parteneriatelor public-privat.

Pledoarie pentru profesionalism

În încheierea prezentării sale, Cseke a afirmat că, "deşi percepţia publică tinde să arate altceva", el consideră că "importanţa Parlamentului nu poate fi tăgăduită" şi speră că "profesionalismul şi calitatea activităţii parlamentare" va creşte în viitoarea legislatură, iar rolul Parlamentului va fi întărit.

"Ca neîmplinire, amintesc votul câteodată mult prea politizat şi mai puţin profesional din ambele camere", a spus senatorul aflat la final de mandat, dând ca exemplu un proiect de modificare a Legii privind drepturile persoanelor cu handicap, respins la recomandarea Guvernului după ce inclusiv parlamentarii puterii i-au dat girul, în unanimitate, în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Cseke a mai spus că trage nădejde că în viitorul Parlament reprezentanţii partidelor nu vor mai coborî dezbaterile "sub o anumită limită", şi nu vor mai accepta sau întreprinde atacuri "numai pentru că aşa ne dictează interesul politic".

Deputăţia, nu retrogradare, ci provocare

În finalul întâlnirii cu media locală, întrebat de BIHOREANUL de ce anume renunţă la calitatea de senator pentru cea de deputat, în condiţiile în care UDMR Bihor i-a oferit Colegiul 1 senatorial Marghita-Săcueni fostei viceprimăriţe a Oradiei Rozalia Biro, Cseke a spus că nu percepe acest "transfer" ca pe o "retrogradare", ci ca pe o nouă "provocare".

"În cariera mea de vreo opt ani, periodic, la 2-3 ani, am avut o altă provocare. Am fost consilier, secretar de stat, senator, candidat la Primăria Oradea, acum candidat la Camera Deputaţilor. Aceste schimbări care au fost la un anumit moment dat m-au ajutat, pentru că au fost provocări, iar atunci când ajungi într-un loc nou, vrei să te afirmi şi mai mult, să te impui", a spus viitorul fost senator.