În zi de „punte”, adică una liberă pentru bugetari, ca să aibă o mini-vacanță de 1 mai, și pe o vreme foarte caldă, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, și directorul ABA Crișuri, Pásztor Sándor, s-au „convertit” în muncitori pe șantier.
Cei doi oficiali au dat, simbolic, startul lucrărilor la cei aproape 200 km de piste care vor fi amenajate pe digurile din Bihor, într-un proiect de peste 84 de milioane de lei, turnând cu mistria și cu lopata niște beton într-o groapă anume săpată de constructori.
Bariere pentru șoferi
Proiectul ABA Crișuri este finanțat de Ministerul Dezvoltării, prin PNRR, și presupune amenajarea a 191 de kilometri de piste pentru bicicliști pe malurile a cinci cursuri de apă: Ier, Barcău, Crişul Repede, canalul colector al acestuia şi Crişul Negru.
„Digurile vor fi reabilitate și coronamentele aduse la cotă, fiindcă aceste diguri au o istorie lungă, mai mult de 100 de ani, și coronamentele sunt cum sunt. Se vor construi piste de biciclete care îndeplinesc și condiția turistică”, a declarat Pásztor, vineri, într-o conferință de presă ținută pe malul drept al Crișului Repede, la Sântion, unde digul va fi transformat în traseu cicloturistic.
Pistele vor avea între 2 și 2,4 metri lățime și vor fi realizate dintr-un strat de 10 cm de macadam, ca să ofere condiții bune pentru deplasarea pe două roți. Acolo unde traseele sunt intersectate de afluenți, vor fi construite pasarele pentru a asigura continuitatea drumului. Pentru a bloca accesul mașinilor, constructorii vor pune niște bariere care, pe mijloc, vor avea un culoar suficient pentru biciclişti.
Pe loturi
Întrebat de BIHOREANUL dacă aceste șantiere vor afecta în vreun fel natura, dat fiind că digurile traversează zone pitorești sau arii protejate, șeful ABA a dat asigurări că firmele vor lucra doar pe diguri, astfel că nu ar trebui să existe afectări ale cadrului natural.
„Avem toate avizele din partea arilor protejate, ONG-urile (n.r. ecologiste) chiar au salutat lucrarea”, a mai spus Pásztor.
Lucrările vor trebui să fie gata până la finalul lunii noiembrie, motiv pentru care ABA a împărțit proiectul de 84 de milioane lei în cinci loturi, iar execuția a fost atribuită prin tot atâtea licitații către cinci asocieri de firme. „Am dorit să avem mai mulți constructori, ca să fim siguri că finalizăm la termen. Toate ordinele de începere sunt date, garanțiile sunt constituite, contractele sunt încheiate, de luni se lucrează din plin peste tot”, a mai spus șeful ABA.
Cu bița și în Apuseni
Ministrul Cseke a precizat că, prin acest program de finanțare, la nivel național ar trebui să se amenajeze până în august 2026 piste pentru bicicliști întinse pe 3.925 km, din care peste 1.700 doar în județul Timiș, unde Consiliul Județean are mai multe proiecte câștigate. Totuși, ca să atingă ținta europeană pe care și-a asumat-o, ca o condiție de finanțare prin PNRR, România trebuie să finalizeze până anul viitor măcar 2.404 km. „Ținta este posibilă a fi realizată cu responsabilizarea și mobilizarea liderilor de proiect”, a declarat Cseke. Autoritățile care nu vor finaliza lucrările la timp nu vor primi banii europeni.
Un proiect pentru amenajarea a 227 km de piste velo are și CJ Bihor, care vrea să creeze trasee cicloturistice în Munții Apuseni, pe teritoriul Bihorului, dar și al județelor Cluj și Alba. Lucrările sunt acum scoase la licitație, iar până în august, CJ ar trebui să semneze contractul de execuție, cu termen în vara anului viitor.
Primii din țară
Cseke a mai spus că, pe lângă Bihor și Timiș, în țară mai au proiecte similare CJ Dolj, CJ Suceava și CJ Călărași, respectiv administrațiile bazinale de apă din Mureș, Olt, Banat și Jiu. „În ce privește proiectele derulate prin administrațiile bazinale de apă, cinci administrații și șapte proiecte, cel mai mare proiect este cel asumat de Aba Crișuri, și ca finanțare și ca număr de kilometri”, a spus Cseke. Totodată, proiectul din Bihor este primul la care încep lucrările.
La finalul conferinței de presă, într-un gest populist, cei doi politicieni, ambii îmbrăcați cu cămașă albă, au turnat beton dintr-o roabă într-o groapă anume săpată de muncitorii grupului Selina, care vor lucra pe digul Crișului Repede, inclusiv în Oradea.
Simbolic, Cseke și Pásztor au început astfel șantierul la fundația proiectului, folosind inițial o mistrie, apoi o lopată. În câteva clipe, li s-a alăturat la muncă și omul de afaceri Beneamin Rus, patronul Selina, care a spus în fața jurnaliștilor că nu se jenează, pentru că el și-a început cariera cu lopata în mână.