Judecătoarea Georgeta Ciungan, cea care în ultimii ani a fost hărţuită în mai multe rânduri de Inspecţia Judiciară după ce a sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în legătură cu deciziile pro-inculpaţi ale Curţii Constituţionale din România, a fost delegată în funcţia de preşedinte al Secţiei penale din Tribunalul Bihor, magistratul urmând să preia funcţia începând cu 1 aprilie, pentru o perioadă de 6 luni.
Decizia a fost luată, joi, de Secţia de judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu majoritate de voturi.
Judecătoare la Tribunalul Bihor din 2018, Georgeta Ciungan preia cu titlu temporar funcţia rămasă vacantă în decembrie anul trecut, după demisia intempestivă a judecătoarei Veronica Ioniţă, căreia colegii i-au imputat managementul defectuos, după ce secţia a ajuns să funcţioneze cu doar 4 magistraţi, din 8 câţi ar trebui să fie, şi i-au reproșat că, la cererea şefilor, ar fi pus piedici la mutarea judecătorului Cristi Danileţ la Oradea, care n-ar fi fost agreat din pricina ideilor reformiste.
Judecător în anchetă
Judecătoarea Ciungan este cea despre care BIHOREANUL a relatat că, în 2019, a fost cercetată prealabil de Inspecţia Judiciară pentru o sesizare făcută Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), după ce inculpaţii dintr-un proces de corupţie au cerut excluderea din rândul probelor a interceptărilor telefonice care le erau potrivnice, invocând decizii ale Curţii Constituţionale (CCR).
Este vorba despre procesul intentat de DNA Oradea profesoarelor Camelia Dindelegan şi Floare Chipea, a soţului celei dintâi, preotul Marin Dindelegan, şi a rectorului Constantin Bungău. Din interceptările discuţiilor reieşea că Dindelegan Camelia promovase la gradul didactic de profesor după ce i-a i-a plătit decăniţei Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Floare Chipea, reparaţii la casă şi bijuterii, iar rectorului Universităţii, Constantin Bungău, butoni din aur, o icoană argintată şi o cravată de firmă.
Soţii Dindelegan şi Chipea au cerut în timpul procesului excluderea din dosar a interceptărilor, invocând Decizia 51/2016 a CCR care scotea în afara legii interceptările făcute cu suportul tehnic al SRI. Prin urmare, judecătoarea a suspendat procesul şi a sesizat CJUE în legătură cu deciziile CCR care afectează procesele în care sunt implicate acuzaţii de corupţie, motiv pentru care a ajuns la rândul ei în anchetă, sub imputarea de nerespectare a deciziilor CCR, faptă pedepsită inclusiv cu excluderea din magistratură.
Din nou în anchetă
Doi ani mai târziu, în 2021, Ciungan a fost din nou în atenţia Inspecţiei Judiciare după ce şeful organismului, Lucian Netejoru, a avizat cercetarea ei şi a altor 7 judecători de la diverse instanţe din ţară, la sesizarea luju.ro, cunoscut site anti-DNA, sub învinuirea că ar fi adus "atingere prestigiului justiţiei" prin comentarii făcute pe un grup de Facebook privat, Forumul Magistraţilor, din care fac parte aproximativ 2.000 de procurori şi judecători şi unde judecătoarea le-a amintit colegilor că IJ a cercetat-o abuziv.
Cert este că, pe 21 decembrie anul trecut, sesizarea judecătoarei, la care între timp s-au adăugat cereri similare şi de la alţi magistraţi-judecători din România, a fost soluţionată de CJUE. Curtea a statuat că supremația dreptului Uniunii Europene impune ca judecătorii naționali să aibă puterea să lase neaplicată o decizie a unei curți constituționale care este contrară acestui drept, fără a fi cercetați disciplinar, iar Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) este "obligatoriu în toate elementele sale" pentru România.