Astfel începe hotărârea dată, vineri, de plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca răspuns la o acţiune fără precedent în justiţie - o solicitare semnată de 48 de judecători ai Tribunalului Bihor şi Curţii de Apel Oradea în legătură cu o anchetă a procurorilor DNA Oradea.
Este vorba despre dosarul care îi priveşte pe magistraţii Ovidiu Galea, Raluca Cuc, Florica Roman şi Denisa Vidican, deja suspendaţi din funcţii şi trimişi în judecată, după caz, pentru trafic de influenţă, fals, abuz în serviciu, favorizarea infractorului după ce, în 2010, prin soluţii date pe documente false, au scos din închisoare un individ condamnat pentru tentativă de viol.
În luna aprilie, imediat după ce DNA a anunţat începerea urmăririi penale împotriva celor patru judecători, Adunările generale ale celor două instanţe orădene au decis să ia poziţie şi să solicite Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere legat de caz.
Semnate în total de 48 de judecători, sesizările reclamau "o posibilă afectare a imaginii şi independenţei Justiţiei" prin faptul că judecătorii ar fi cercetaţi pentru modul în care au cântărit probele la hotărârile date, amănunte care, în opinia lor, erau secret profesional.
Răspunsul dat vineri de plenul CSM spune, însă, altceva. Şi anume că obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării încetează în momentul în care e acuzat că încalcă legea ori comite o abatere disciplinară pentru care e suspendat din funcţie.
"Obligaţia judecătorului de păstrare a secretului deliberării în legătură cu fapta cu privire la care este cercetat penal încetează în momentul în care, în condiţiile articolului 307 din Codul penal, i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, calitatea de suspect, fapta pentru care este suspendat, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art.83 din acelaşi cod, încheindu-se despre toate acestea un proces-verbal", se arată în hotărâre.
Totodată, potrivit CSM, judecătorul poate fi audiat şi ca martor într-un proces având ca obiect "săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu procesul deliberării".
Pe de altă parte, însă, plenul CSM a statuat că "judecătorul poate fi audiat cu privire la fapte care vizează orice interferenţă exterioară procesului cognitiv al deliberării, care pot avea caracter ilicit, dar nu şi cu privire la procesul cognitiv propriu-zis al deliberării". Pe româneşte, magistraţii pot fi întrebaţi dacă s-a intervenit să delibereze într-un anumit fel, dar nu pot fi chestionaţi despre modul în care au apreciat ei soluţia.
Consiliul Superior al Magistraturii a clarificat şi nelămurirea judecătorilor legată de magistraţii chemaţi să soluţioneze cauzele în care una din părţi e "organul penal care îi anchetează".
"Judecătorul faţă de care s-a început urmărirea penală pentru săvârşirea unei fapte de corupţie ar trebui să se abţină de la soluţionarea pricinilor cu această natură până la clarificarea situaţiei sale, întrucât se încalcă aparenţa de imparţialitate şi obiectivitate de care orice judecător este răspunzător", spune CSM arătând totodată că judecătorii nu trebuie să-şi abată atenţia de la faptele lor penale la principii.
"Principiile independenţei, imparţialităţii şi integrităţii judecătorului consacră în primul rând obligaţii, astfel că nu pot fi invocate drept justificări pentru disimularea unei conduite care este ea însăşi o ameninţare a independenţei şi imparţialităţii justiţiei şi a procesului echitabil, cum este cazul corupţiei", a mai statuat plenul CSM.
Citiţi despre acţiunea fără precedent a magistraţilor orădeni şi întrebările puse de procurorii DNA care au declanşat-o în articolul: "Atacul robelor: Judecătorii de la două instanţe s-au plâns la CSM că DNA le "lezează" independenţa"