Csomortanyi Istvan, liderul Tineretului Maghiar: "Suntem sătui de ce se întâmplă în jur"

Ridiculizat de UDMR-işti fiindcă ar vrea să arate că este "mai ungur" decât ceilalţi deşi s-a născut din mamă româncă, şeful Asociaţiei Tineretului Maghiar din Oradea e considerat "omul lui Tokes" după câteva acţiuni pentru care a şi fost amendat de autorităţi.

"Specializat" recent în luări de poziţie pentru salvarea unor monumente emblematice, Csomortanyi, în vârstă de 29 de ani, s-a remarcat însă mai de mult prin proteste contra unor personalităţi care au vizitat Oradea, precum primarul Budapestei ori ambasadorul Slovaciei, iar pe viitor are ambiţia de a pune pe toate străzile nu simple inscripţii bilingve, ci vechile denumiri "istorice". Inclusiv numele premierului Ungariei lui Horthy...

- E adevărat că mama dvs. e româncă şi că până la 12 ani nici nu ştiaţi ungureşte?

- Mama mea, Maria Cornelia, este româncă, e adevărat. Dar nu e adevărat ce spunea preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, că în leagăn am auzit doar cântece româneşti. Sunt romano-catolic şi vorbesc maghiara de mic.

- Unde aţi făcut şcoala? Ce profesie aveţi? Din ce trăiţi?

- Grădiniţa şi şcoala am făcut-o la Oradea, în maghiară, iar facultatea de construcţii la Cluj, în română, pentru că acolo nu există universitate în limba maghiară. Trăiesc decent, am o firmă mică de construcţii, cu un singur angajat.

- Sunteţi etichetat "omul lui Tokes". În ce constă colaborarea dvs. cu fostul episcop?

- Relaţia noastră e bazată pe teme comune, mai ales în privinţa drepturilor minorităţii maghiare. Pentru că ideile noastre sunt aceleaşi, colaborarea noastră este foarte bună.

- Ce este şi ce vrea Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal?

- Acest ONG a fost înfiinţat în 2002 la Cluj, iar acum are 15 filiale orăşeneşti, de la Gheorgheni şi Sfântu Gheorghe până la Baia Mare şi Satu Mare. Membrii sunt tineri până în 35 de ani interesaţi de tradiţiile noastre. Filiala Oradea a înfiinţat-o în 2005 dl. Nagy Jozsef Barna, care nu mai e membru, pentru că a ieşit din vârstă.

Uite ce fac ungurii...

- Sunteţi şi membru în Partidul Popular Maghiar din Transilvania al dlui Tokes?

- Voi fi, dar sentinţa de înfiinţare a fost doar pronunţată, nu şi comunicată, aşa că încă nu poate funcţiona. Deocamdată are doar membri fondatori, între care eu nu mă aflu.

- Care e programul PPMT?

-  Simplu: apărarea drepturilor minorităţii maghiare.

- Există pericolul, cum spune UDMR, ca PPMT să pericliteze reprezentarea maghiarilor în Parlament?

-  Bineînţeles că UDMR spune asta, pentru că de fapt îi este periclitat monopolul asupra voturilor maghiarilor. Eu nu cred totuşi în riscul ca maghiarii să nu mai intre în Parlament, fiindcă la un moment dat fiecare va şti în ce măsură reprezintă comunitatea şi se va naşte o necesitate a colaborării între aceste formaţiuni.

- Ce "hibe" găsiţi UDMR?

- Vă pot spune de ce consider că trebuie să activez în noua formaţiune. În primul rând mi se pare că noi toţi, cetăţenii României, mergem într-o direcţie proastă. Ca minoritate, la fel, iar pentru asta de vină este UDMR, fiindcă în diverse forme se află la guvernare de 12 ani, iar mare lucru nu a rezolvat. Ce era important, autonomia, regionalizarea pe criteriu teritorial şi financiar, nu s-a făcut. Nu avem instituţii autonome. Nu avem universitate maghiară finanţată de la bugetul de stat. Avem legi care nu se aplică. Legea privind Carta limbilor minoritare, din 2007, ne dă dreptul de a folosi limba maternă în administraţie, dar la Oradea acest lucru nu se face. Nu mai spun că UDMR a votat tăierile de salarii, impozitarea pensiilor şi altele, ceea ce a afectat toată populaţia şi a prejudiciat şi comunitatea maghiară. Din cauza aceasta am ajuns şi ţinta extremiştilor, care ne arată cu degetul: "uite ce fac ungurii în Bucureşti"!

- Vă gândiţi la o candidatură în numele PPMT la alegerile locale sau parlamentare?

- Pe mine nu prea mă interesează.

De suprafaţă

- Mulţi se întreabă de unde vine preocuparea dvs. pentru monumente ca Moara Emilia sau pasarela din Gara Oradea...

- Un motiv este meseria mea de inginer constructor. Altul e că totdeauna m-a interesat istoria locului unde m-am născut. Clădirile-monument sunt emblematice pentru oraş, dar din păcate, în ultimii 60 de ani parcă intenţionat sunt lăsate să se distrugă. Şi nu înţeleg de ce, pentru că ele sunt valori.

- Înseamnă că sunteţi preocupat şi de repararea faţadelor clădirilor din centru...

- Aici e altă problemă. Se tot vorbeşte de renovarea faţadelor, dar o clădire nu înseamnă doar faţada. Degeaba o persoană e machiată frumos dacă pe dinăuntru are tot felul de boli şi moare. În centrul oraşului există clădiri care au şi probleme structurale, deci întâi acestea ar trebui rezolvate. Degeaba zugrăveşti faţada dacă în curte cade tencuiala. Asta e o mentalitate tipic locală, să faci lucrurile numai la suprafaţă, de văzul lumii.

- O mentalitate tipic românească, superficialitatea?...

- Dvs. aţi spus, nu eu. Observaţi că avem o lege care obligă proprietarii să repare faţadele şi, dacă nu o fac, riscă să-şi piardă proprietăţile, dar pe de altă parte, cum e la Moara Emilia, proprietarul, un consilier judeţean, o demolează fără autorizaţie şi nu se întâmplă nimic. Unde-i egalitatea?

Radical sau extremist?

- În urma unor asemenea poziţii aţi devenit persoană publică. Asta aţi urmărit?

- Vedeţi, eu am o firmă, nu sunt sufocat de lucrări, dar totuşi am destul cât să trăiesc decent şi fără să fiu implicat într-un partid la modă. Deci nu vreau imagine. Pur şi simplu în jurul meu se întâmplă lucruri de care şi eu, şi alţii, suntem sătui.

- În 2009, la ieşirea din sala ARLUS, i-aţi strigat primarului Budapestei, Demszki Gabor, că este "gunoi trădător". Din ce motiv?

- Dl. Demszki este în funcţie de 20 de ani din partea Partidului Liberal. Budapesta, unul din cele mai frumoase oraşe din Europa, a ajuns aproape ruinat. Datoriile lui se pot compara cu ale unui stat, iar companiile municipalităţii au devenit focare de corupţie. Deci, Demszki numai rău a făcut, iar partidul lui a desfăşurat o campanie murdară împotriva maghiarilor din afara Ungariei la Referendumul pentru acordarea cetăţeniei, spunând că aceştia vor doar să profite de banii cetăţeanului din Ungaria. La Oradea venise pentru a-şi lansa cartea "Raiul din Est", unde relatează istoria familiei dânsului. De exemplu, cum bunicul său, după ce Republica Sovietică a lui Kun Bela a fost învinsă, a emigrat în 1919 în Asia Centrală, unde a vrut să ridice comunismul. Eu, însă, despre perioada asta şi despre cele care au urmat am alte impresii. Bunicii mei au fost consideraţi chiaburi, la noi în gospodărie a fost instalată Miliţia, pământurile ne-au fost luate, bunicul meu bătut ca să intre în colectiv, străbunicul dus la Canal. Deci, când am aflat că tipul ăsta vine în Oradea şi mai ales de ce, am organizat un protest. UDMR a mobilizat 100 de poliţişti şi jandarmi împotriva a 30 de protestatari tineri maghiari. A fost absolut incalificabil gestul. După protest, am fost dus la Jandarmerie şi amendat cu o sumă nici prea mare, nici mică: 400 de lei.

- Aţi fost maltratat, jignit?

- Nu pot spune asta, dar m-a deranjat că am fost luat ca un infractor, cu mâna sucită la spate.

- De ce aţi protestat contra ambasadorului Slovaciei la Bucureşti, Dagmar Repcekova, care în 2008 asista în Oradea la dezvelirea unui bust? Aţi strigat atunci că "istoria Slovaciei valorează cât un sms"...

- Nu ştiu dacă aţi auzit despre decretele Benes (n.r. - fost preşedinte al Cehoslovaciei). În 1945, Benes a dat legi prin care germanilor şi maghiarilor din Slovacia le-au fost luate cetăţenia şi bunurile.

- Bun, dar ştiţi vorba bancului, aia a fost atunci. Acum care era problema?

- Acum problema era că Slovacia a întărit acele legi. Şi iarăşi era o chestie ciudată. Statul slovac a oferit fără piedici cetăţenia slovacilor din România. În schimb, când Ungaria a oferit cetăţenie maghiarilor din Slovacia, Parlamentul de la Bratislava a votat o lege prin care se poate retrage cetăţenia tuturor slovacilor care îşi iau şi altă cetăţenie.

- Vă consideraţi un radical sau un extremist?

- Se spune că suntem radicali şi extremişti. Cei care ne spun aşa nu fac nicio diferenţă între cele două. După părerea mea, însă, şi românii, şi maghiarii, suntem într-o situaţie extremă. Din ţara asta au plecat în ultimii 10 ani 3 milioane de cetăţeni, de toate etniile, semn că tuturor nu ne este bine. Şi dacă tuturor nu ne este bine, iar în plus ca minoritar mai ai şi alte probleme, asta naşte nemulţumiri şi situaţii în care acţiunile noastre pot fi prezentate ca fiind radicale.

Autonomie peste tot

- Apropo de autonomie şi regionalizare. PDL vrea să desfiinţeze toate judeţele şi să facă opt noi mega-judeţe, iar UDMR să păstreze judeţele cum sunt, peste care să fie 12 regiuni. Dvs. cum vedeţi problema?

- În opinia mea reorganizarea administrativ-teritorială e necesară, pentru că avem costuri enorme cu statul. În primii ani reorganizarea ar însemna însă şi ea o cheltuială foarte mare. Cei care spun că vor reorganizare pentru mai multe fonduri europene mint şi urmăresc scopuri politice. Deci, reorganizarea trebuie făcută, dar cu cap şi când vor fi bani. Mie ideea PDL-ului nu-mi convine, pentru că e falsă, iar harta lor incorectă, pentru că sunt puse laolaltă zone care nu au în comun nici tradiţii culturale, nici interese economice, nici centre corect alese. Eu aş porni în primul rând de la identificarea acestor centre şi apoi aş delimita zonele care să le fie arondate.

- Aţi pune pe hartă Ţinutul Secuiesc?

- Bineînţeles. Dacă acesta există de sute de ani, de ce să ne ferim de numele lui?

- Dar cu privire la autonomie ce doriţi, căci românii nu înţeleg nici ce doreşte UDMR?

- Păi, asta e problema, că nu se ştie ce doreşte nici UDMR, care are un dublu limbaj. Într-un fel comunică cu minoritatea maghiară, spunând că ei sunt cei mai mari autonomişti, şi altfel cu majoritatea română, căreia îi spune că ei sunt cei mai loiali parteneri de guvernare.

- Şi PPMT ce propune?

- Eu vă spun cum gândesc eu. Ar trebui regiuni care să aibă, toate la fel, autonomie.

- Deci la Sfântu Gheorghe ca la Slatina, cum spunea preşedintele...

- Da, dar acum nu avem autonomie nici la Slatina, nici la Sfântu Gheorghe. Bucureştiul reprezintă 10% din populaţia ţării şi 25% din economie, dar nu pentru că bucureştenii sunt mai harnici şi mai deştepţi, ci din cauză că acolo e focarul de corupţie şi orice firmă de acolo îşi poate uşura lucrurile. Deci ar trebui să existe regiuni cu autonomie proprie. De exemplu, regiunea Ţara Secuilor să difere de restul doar prin faptul că acolo se vorbeşte şi în administraţie limba maghiară. Asta vrem, autonomie financiară şi respectarea drepturilor noastre.

- Dar autonomia teritorială ce înseamnă?

- Că orice regiune are o delimitare teritorială, ca oricare alta, dar în plus că se aplică şi drepturile minorităţilor din acea regiune. Nu cred că asta e ceva periculos.

"Bilingvism" original

- În 2010 aţi fost eroul altui incident, după ce aţi inscripţionat strada Primăriei cu denumirea Teleki utca. De ce nu aţi pus o tăbliţă cu Varoshaza utca? Teleki a fost, totuşi, prim-ministrul lui Horthy!

- Problema porneşte de la legile care prevăd că minorităţile de 20% din populaţia unei localităţi au dreptul la denumiri de străzi în limba maternă. În prezent, în Oradea, doar 4% din denumiri au legătură cu cultura maghiară.

- Adică nu e suficientă traducerea mot-a-mot a denumirilor, ci acestea trebuie să reflecte în proporţie de 20% cultura maghiară?

- Exact.

- Totuşi, de ce aţi ales Teleki?

- Ajungem şi acolo. Deci, degeaba spunem noi Vasile Alecsandri utca, că asta nu e o denumire în maghiară. Denumirile maghiare sunt foarte puţine, iar noi vrem să ajungem la 27%, cât este procentul populaţiei maghiare. Pentru asta ar trebui redenumite peste 100 de străzi şi pieţe, ceea ce ar însemna ca 30-40.000 de orădeni să-şi schimbe actele. Asta ar fi o prostie sinistră şi nimeni n-ar accepta, nici maghiarii. Ca să evităm această problemă, am propus să folosim neoficial denumirile tradiţionale, pentru că oricum ungurii folosesc aceste denumiri. Cei în vârstă nu spun strada Republicii, ci Fo utca, nu Piaţa Unirii, ci Szent Laszlo ter. Deci vrem o inscripţie oficială şi sub ea denumirea istorică, neoficială. Aşa nu am avea probleme, nu am schimba denumiri şi acte, nu am deranja autorităţile, iar noi am fi împăcaţi. De aceea pe strada Primăriei am pus Teleki utca sub denumirea oficială.

- Aveţi prieteni români?

- Prieteni români care să nu vorbească limba maghiară nu prea am, pentru că - hai să fim sinceri - fiecare ştie un pic ungureşte.

- Al cui e Ardealul, al ungurilor sau al românilor?

- (zâmbind) Al celor care îl locuiesc.

Tokes Laszlo - Coerent, cinstit, credibil

Kiss Alexandru - Pentru mine înseamnă corupţie, prefăcătorie

Szabo Odon - Marionetă şi gură-mare

Biro Rozalia - O bipedă pe care nu poţi s-o crezi când îţi vorbeşte