Protestul spontan al angajaţilor OTL a îngreunat săptămâna trecută circulaţia în tot oraşul. Rămaşi fără tramvaie şi autobuze, orădenii se certau pe taxiuri. Oameni în toată firea puteau fi văzuţi alergând pe străzi pentru a nu întârzia la muncă. Primul val a fost urmat apoi de cel al elevilor şi studenţilor...
"Este inacceptabil ca pentru nemulţumiri legate de salariu să faci să sufere un oraş întreg", a răbufnit primarul Ilie Bolojan.
Două zile de coşmar
Protestul a ţinut doar două zile, dar prin deranjul provocat a fost cel mai dur, cel puţin din ultimul deceniu. Revoltaţi de eşecul negocierilor duse de sindicat cu administraţia pe tema contractului colectiv de muncă, circa 120 de şoferi şi vatmani au refuzat să intre la lucru, marţi, 17 octombrie, la ora 4.
Ei au declanşat boicotul în prima zi din mandatul noului director al societăţii, Viorel Mircea Pop (foto), sperând că, luat prin surprindere, acesta va ceda rapid. Oamenii au ignorat formalităţile legale pentru declanşarea unei greve şi au blocat cu două autobuze atât pompele de motorină, cât şi poarta, ca să-şi împiedice colegii să iasă la muncă.
Când oraşul s-a trezit din somn, serviciul de transport era paralizat inclusiv pe relaţia Sînmartin şi Borş. Localnicii din comunele limitrofe, care se bazau pe OTL, au intrat în panică. "La dispecerat sunau telefoanele non-stop. Cum intrai într-o staţie, cum îţi săreau trei clienţi pe maşină", zice un taximetrist. Comenzile au explodat. "Dacă într-o zi obişnuită fac cam 22 de curse, marţi aveam atâtea în 4 ore".
Miercuri, traficul a fost şi mai dificil. Orădenii şi-au pus în mişcare maşinile şi bicicletele. Simţindu-se furaţi, clienţii OTL au răbufnit pe reţelele de socializare. "Au tot dreptul să facă grevă, dar s-au gândit şi la cei care trebuie să ajungă la serviciu?". Familiştii aveau încă o problemă: "Mie cine îmi duce copiii la şcoală? Au de mers pe jos o oră şi sunt mici. Nesimţire curată!". "Sper să vă dea afară pe toţi! Dacă nu vă convine salariul, plecaţi! Nu vă bateţi joc de un oraş întreg!", a scris un orădean.
Boicot, nu grevă!
Marţi, protestatarii refuzaseră o majorare salarială de 250 lei şi creşterea valorii tichetelor de masă de la 11 la 15 lei începând din ianuarie 2018, oferită de directorul Pop, care pentru a satisface revendicările lua în calcul scumpirea tarifelor. Iniţial, salariaţii au cerut majorarea "la zi" a salariului de bază de la circa 2.000 lei la 3.000 lei, iar după câteva ore au plusat la 3.500 lei şi alte sporuri. "Mai bine pun capul pe şină", a protestat directorul, iar discuţiile au încetat.
Miercuri, prefectul Ioan Mihaiu a avertizat că greva era ilegală, îndemnând părţile la negocieri: "În primul rând se impune respectarea asigurării serviciilor de transport în comun cu minimum o treime din activitatea normală". Protestatarii ştiau, însă, că acţiunea este ilegală. Conform legii, angajaţii pot face grevă doar la expirarea contractului colectiv de muncă, după mai multe runde de negocieri eşuate, fiind obligaţi să anunţe în prealabil patronatul.
În loc de majorări, concedieri...
Negocierile cerute de prefect n-au mai avut loc. Primarul Ilie Bolojan (foto) a ieşit miercuri la prânz în mijlocul OTL-iştilor, înfruntându-i. "Oferta societăţii nu mai este valabilă", a decis edilul, adăugând că, în loc de majorări salariale, vor fi concediaţi circa 30 de angajaţi de la birouri, iar frecvenţa curselor va fi redusă cu 20%. Din banii economisiţi, OTL va mări salariile anul viitor, dar probabil cu mai puţin decât cei 250 lei refuzaţi de angajaţi. Revoltaţi, aceştia l-au huiduit, ameninţând că îşi dau demisia.
Într-o conferinţă de presă ţinută ulterior la Primărie, Bolojan a definit protestul ca fiind "un şantaj pe care nu îl putem accepta" şi a spus că nu va ceda: "Oricâte demisii vor fi depuse, ele vor fi acceptate". Iar atitudinea a dat rezultate. Cum majoritatea acumulaseră deja două absenţe nemotivate şi la a treia riscau să fie concediaţi disciplinar, fără drept la ajutorul de şomaj, protestatarii au cedat. Primele autobuze au ieşit pe traseu miercuri seară, iar joi dimineaţă, când OTL a chemat jandarmi care să împiedice blocarea intrărilor, şoferii au lucrat încă de la ora 4, vatmanii urmându-i puţin după ora 8.
"Grosul", pe salarii
Conducerea OTL a fost cu atât mai surprinsă de protest cu cât societatea nu face profit. Dintr-un buget anual de 9,5 milioane euro, Primăria achită 5 milioane euro subvenţii şi alocă alte 500.000 euro pentru investiţii. 56% din bugetul societăţii merge pe salariile celor 552 de angajaţi, pondere enormă până şi pentru o firmă de stat.
"Dintre toate societăţile Primăriei, OTL a fost singura unde salariile au crescut cu câteva procente în fiecare an", spune Bolojan. Potrivit edilului, salariul mediu brut la OTL este de 2.818 lei, în vreme ce la Termoficare e de 2.638 lei, la CAO de 2.586 lei, iar la ADP de 2.176 lei. "Luna trecută, un vatman a câştigat între 1.700 lei şi 1.800 lei, plus tichete de masă în valoare de 230 lei. Un şofer a câştigat între 1.700 lei şi 2.700 lei dacă a făcut şi ore suplimentare".
Mai mult, şoferii şi vatmanii au câte 30, respectiv 33 zile de concediu, în vreme ce colegii de la CAO au 28, iar cei de la ADP 25 de zile. "Angajaţii OTL nu se pot da defavorizaţi", a concluzionat primarul.
"Îşi merită fiecare bănuţ!"
Calculele sale i-au şocat pe salariaţi. "Nu ştiu cum i-a ieşit salariul mediu la 2.818 lei. Salariile şoferilor şi vatmanilor nu trec de 2.200 lei. Poate au făcut media cu cei 12.000 lei cât ia directorul", acuză liderul sindicatului Transloc, Virgil Mînz (foto). De altfel, angajaţii au adus la protest fluturaşi din care rezultă lefuri şi de 1.600 lei.
Sindicalistul desfiinţeză şi ideea primarului privind reducerea numărului de curse pentru a creşte gradul de încărcare a garniturilor. "Nu-i voie aşa ceva! În Austria se circulă cu scaune libere, noi vrem să înghesuim cât mai mulţi călători în picioare!", protestează Mînz, precizând că, oricum, angajaţii nu vor putea fi disponibilizaţi, pentru că şi aşa sunt prea puţini. Dacă în anul 2000 erau cam 1.300, acum sunt 552, cu mai multe curse.
Sindicalistul spune că angajaţii depun eforturi supraomeneşti. "Oamenii îşi merită fiecare bănuţ. Sunt zeci de defecte zilnic. La tramvai, vatmanul pierde frâna electrică, iar când aceasta prinde brusc, cad călătorii unii peste alţii. La autobuz învârţi de volan o cursă întreagă până să se întoarcă roţile. Dacă îţi sare cineva în faţă, n-ai cum să-l eviţi", zice Mînz.
Prejudicii
Directorul Viorel Mircea Pop nu-i contestă spusele, dar nici nu-i dă dreptate. "Lucrăm cu piese cumpărate prin licitaţii câştigate de firmele cu cele mai mici preţuri. Nu ne putem aştepta la minuni", spune el, subliniind însă că nu se pune problema ca vehiculele să pericliteze vieţile călătorilor: "Autobuzele se defectează cam unul pe zi, tramvaiele cam două, de aceea ne şi străduim să împrospătăm parcul de vehicule".
Pop subliniază că angajaţii au oprit munca pentru a cere salarii mai mari, nu scule sau condiţii mai bune, iar protestul a fost ilegal, aşa că "prejudiciul pe care l-au produs va trebui recuperat". De altfel, OTL a anunţat că va prelungi cu două zile valabilitatea abonamentelor orădenilor afectaţi şi a dat în judecată 162 de salariaţi pentru recuperarea daunelor de 210.000 lei provocate de prima zi de grevă. "Dacă Tribunalul va dispune plata daunelor, vom deschide proces şi pentru a doua zi de grevă", spune managerul, fiindcă din protest au pierdut atât OTL, cât şi angajaţii, dar mai ales orădenii. Iar ultimii n-au nicio vină...
GREVA LA TRIBUNAL
Muncitorii - judecaţi, şefii - săriţi
Conducerea OTL a deschis proces încă de miercuri, cerând instanţei să constate ilegalitatea grevei şi să oblige salariaţii la reluarea activităţii şi la acoperirea pagubelor de 210.000 lei provocate în prima zi de protest. Joi a renunţat însă la primul cap de acuzare, pentru că activitatea era deja reluată. "Am dat în judecată doar angajaţii care au stat în faţa porţii, în baza listelor făcute de şefii de secţii", spune directorul Viorel Pop.
Procesul a fost intentat unui număr de 162 din cei 552 de salariaţi, la prima înfăţişare prezentându-se 60. Liderul sindical Juhasz Janos a cerut instanţei să constate că o parte dintre salariaţii acuzaţi figurau de fapt în delegaţii, concedii, ture libere sau, cum a fost cazul unei femei de serviciu citate, chiar la muncă. De asemenea, Juhasz a arătat că, deşi au participat la protest, pe listă nu apar maiştrii şi şefii de secţii.
Instanţa a cerut OTL ca până la următoarea înfăţişare, pe 7 decembrie, să prezinte o serie de acte, de la contractul colectiv de muncă până la regulamentul intern şi fişele de prezenţă, dar şi să detalieze paguba invocată.