Bihorenii vor modernizarea Aeroportului şi a drumurilor, unii visează la un stadion nou sau la o sală pentru expoziţii şi spectacole. Consiliul Judeţean, însă, are buzunarele goale.
Motivul? Spre deosebire de alte consilii judeţene, care deţin firme de turism şi de transport, companii de apă şi societăţi de construcţii ale căror încasări le asigură finanţarea investiţiilor, CJ Bihor a rămas fără surse de venituri proprii. Ba, mai rău, grosul veniturilor la bugetul judeţului provine din transferuri de la bugetul de stat şi doar o mică parte e realizată prin forţe proprii.
Cum a ajuns CJ Bihor să depindă de banii repartizaţi de la Bucureşti şi să supravieţuiască din patru taxe nesemnificative vă spune BIHOREANUL. O poveste a lipsei de viziune şi de simţ managerial a politicienilor care s-au perindat de-a lungul anilor la cârma judeţului...
Buget sărman
Cerinţele sunt multe şi mari, iar posibilităţile la genunchiul broaştei. Pentru a moderniza drumurile şi Aeroportul, fără a mai vorbi de sediile unor instituţii subordonate, ar fi nevoie de 400 milioane euro. Bugetul CJ pe 2013 abia depăşeşte însă 250 milioane lei, folosiţi exclusiv pentru finanţarea instituţiilor care nu "produc" deloc venituri ori au încasări sub nevoile proprii: Direcţia pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu centre şi şcoli speciale, plus azile pentru bătrâni, Biblioteca Judeţeană, Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Ţării Crişurilor, Teatrele Regina Maria şi Szigligeti, revistele de cultură Familia şi Varad, plus Serviciul Salvamont.
Credeţi sau nu, deşi potenţialul economic al Bihorului e net superior, bugetul CJ (252 milioane lei), abia îl depăşeşte pe cel al CJ Sălaj (208 milioane), şi doar se apropie de al CJ Maramureş (308 milioane). Ba e mai mic şi decât al CJ Botoşani (300 milioane), ca să nu mai vorbim de Cluj (684 milioane) sau Iaşi (peste 2 miliarde lei).
Explicaţia? Spre deosebire de Bihor, celelalte judeţe deţin întreprinderi care fac bani: CJ Iaşi are regie de apă-canal, parc industrial, firmă de drumuri şi poduri, CJ Constanţa companie de apă şi canalizare, societate de drumuri şi firmă de administrare a domeniului public. CJ Cluj deţine o companie de apă, o regie de drumuri judeţene, o societate care administrează un stadion nou cu încasări serioase din showbiz, parc industrial, centru expoziţional şi un hotel construit recent. CJ Sibiu are la rându-i firmă de drumuri, CJ Mureş parc industrial, CJ Alba societate de drumuri, parc industrial şi companie de apă, iar CJ Arad companie de apă, o regie a zonei libere Curtici şi chiar o societate de transport de persoane.
Dependenţi de centru
Însăşi structura bugetului CJ Bihor trădează lipsa veniturilor proprii. Potrivit directorului Dimitrie Musca (foto), aproape 90% din venituri provin din alocări de la bugetul de stat. Din TVA Bihorul a primit 99,26 milioane lei, din impozitele pe venituri 77,98 milioane lei, iar ca subvenţii 72,24 milioane lei.
Veniturile proprii ale CJ Bihor sunt de numai 3,33 milioane lei (sub un milion de euro) şi provin din doar patru taxe. Din impozitele pe mijloacele de transport agabaritice, peste 12 tone, CJ Bihor încasează 1,76 milioane lei, alte 0,55 milioane din tarife pentru licenţe şi autorizaţii de la operatorii de transport public de persoane, din taxe de urbanism pentru construcţiile pe terenurile extravilane adună 0,41 milioane, şi tot atâta din închirieri de imobile.
Patrimoniu fără câştig
Cum a ajuns CJ Bihor în asemenea sărăcie de resurse? Patrimoniul imobiliar al judeţului numără 900 de poziţii, dar 775 imobile sunt terenuri ocupate cu drumuri şi poduri, explică şefa Compartimentului Patrimoniu, Teodora Baş (foto). În rest, majoritatea terenurilor şi clădirilor primite de la Ministerul Apărării după desfiinţarea unităţilor militare din Oradea au fost cedate gratis pentru a găzdui alte instituţii, chiar dacă acestea nu sunt subordonate CJ. "Consiliul Judeţean a donat construcţii şi terenuri pe strada Armatei Române pentru sediile ITM, Oficiului de Cadastru, Inspectoratului de Regim Silvic", spune Baş. O clădire cu terenul aferent din strada Sucevei a fost cedată Serviciului de Ambulanţă, altele date în folosinţa Universităţii, Uniunii Democratice a Slovacilor şi Cehilor, precum şi Colegiului Medicilor Dentişti, pe străzile Traian Blajovici şi pe Săvineştilor.
Patrimoniul judeţului a fost ciuntit şi de retrocedări, pierzând, de pildă, fostul sediu administrativ al Spitalului Judeţean din strada Republicii, imobilul din Parcul Traian în care funcţionează Casa Memorială Ady Endre şi fostul cinema Libertatea din Piaţa Unirii.
În aceste condiţii, singurele chirii percepute sunt derizorii. Electrica plăteşte anual 14.000 euro pentru un teren de 2.500 mp din Calea Aradului, Spitalul privat Pelican achită 2.200 euro pentru un spaţiu de 50 mp din strada Coposu, Clasicor 2.500 euro pentru un drum de acces din strada Dunărea, iar pentru un teren de 800 mp din Vaşcău CJ primeşte... 137 lei/an de la o firmă din localitate.
În rest, "averea" imobiliară a judeţului cuprinde 3 garsoniere gestionate de Filarmonică şi 6 destinate artiştilor Teatrului Regina Maria, construcţii şi terenuri de 3.000 mp în incinta unei ferme din Santăul Mare, un teren de 3.170 mp pe strada Izvorului, plus construcţii şi terenuri de 35.000 mp în Calea Aradului şi de 17.200 mp în strada Traian Blajovici, toate nefolosite.
"Măritate" de mult
Lipsa de resurse pentru investiţii a fost pecetluită de la finele anilor '90 până la mijlocul anilor 2000 de trei foşti preşedinţi ai CJ. Mihai Bar (foto) a lăsat judeţul fără Hotelul Crişana din Felix (fost hotel de protocol al PCR), întâi printr-o asociere cu firmele fraţilor Micula pentru administrarea hotelului, iar apoi, în 2000, prin vânzarea acţiunilor către aceiaşi afacerişti. Un alt activ a fost înstrăinat, tot în doi paşi, de Ştefan Seremi şi Alexandru Kiss, sub ale căror mandate s-au vândut 10%, iar apoi 54% din acţiunile pe care CJ le deţinea, singur, la societatea Drumuri Judeţene, transformată în Drumuri Bihor de noul proprietar, Beniamin Rus.
Cât putea câştiga CJ din cele două afaceri? Nimeni n-a calculat niciodată. BIHOREANUL a aflat însă că, dacă sub patronajul CJ Drumurile Judeţene aveau anual o cifră de afaceri de 80 miliarde de lei vechi, noul proprietar majoritar a adus-o în 2012 la 800 de miliarde. Bizar e că, deşi CJ mai are 36% din acţiuni, firma nu a mai câştigat nicio licitaţie pentru reabilitarea drumurilor judeţene, şi nici Consiliul nu a primit vreun leu din dividende, Rus reinvestind toate profiturile.
O altă înstrăinare discutabilă datează tot din mandatul lui Kiss, când CJ a vândut firmei Selina 1,7 hectare din Calea Aradului, primite după desfiinţarea unităţilor de grăniceri, plus alte 3 hectare primite de la Ministerul Apărării, pe malul Peţei, în zona Universităţii.
În căutare de soluţii
În condiţiile în care are de întreţinut o mulţime de instituţii subordonate, dar şi să reabiliteze drumurile judeţene, actualul preşedinte al CJ, Cornel Popa (foto) evită să comenteze tranzacţiile din trecut şi susţine că soluţia e găsirea, cât mai rapid, a noi surse de venituri, pentru a recupera măcar o parte din decalajul faţă de alte judeţe.
"Acţionăm pe două fronturi, pentru modernizarea infrastructurii Aeroportului astfel încât să opereze curse internaţionale, şi pentru înfiinţarea unor parcuri industriale în trei zone ale judeţului", spune Popa. Deocamdată, pentru Aeroport sunt în stand-by fonduri UE de circa 20 milioane euro, iar pentru parcurile industriale s-au identificat trei posibile locaţii: la Tileagd, unde există 30 de hectare compacte şi cu acces la utilităţi, inclusiv la calea ferată, în Beiuş, pe fosta platformă industrială, şi în zona Abram-Marghita, unde încă se caută terenuri. "Niciunul din parcuri nu poate fi operaţional mai devreme de un an", spune, însă, Popa.
Pe de altă parte, se caută şi o soluţie pentru valorificarea a 20 de pavilioane din strada Universităţii preluate de la MApN. "Pentru reabilitarea lor ar trebui sume mari de bani, şi nu avem. O variantă ar fi să le dăm în chirie pentru firme care au nevoie de hale, iar acestea să le reabiliteze pe cheltuiala lor, urmând să deducem costurile din chirii", spune şeful CJ. Cert e că, spre deosebire de predecesori, Popa nu ia în calcul nicio vânzare. Nu de alta, dar judeţului chiar nu i-ar rămâne nimic...
GOANA DUPĂ EURO
Salvarea, banii UE
Dată fiind lipsa de venituri proprii şi probabilitatea redusă de a primi de la bugetul de stat fonduri suficiente, singura posibilitate a CJ Bihor pentru realizarea unor investiţii consistente e accesarea de fonduri europene. În mandatul lui Alexandru Kiss (foto) au fost elaborate cele mai multe din proiectele aflate în derulare, în valoare de peste 300 milioane lei.
În cadrul programelor Hu-Ro au fost aprobate proiecte pentru dotarea Spitalului Judeţean (2,4 milioane lei), amenajarea infrastructurii de mediu în arii protejate (1,9 milioane lei), monitorizarea apelor transfrontaliere (1,7 milioane) şi amenajări hidrologice (6,3 milioane).
În cadrul Programelor Operaţionale Regionale se derulează proiecte pentru promovarea turismului (2 milioane lei), dotarea ISU (8 milioane), managementul integrat al deşeurilor (240 milioane lei), producţia de energie electrică din biomasă (23,6 milioane), modernizarea DJ 763 Sudrigiu-Padiş (80 milioane) şi DJ 191 Marghita-Tăşnad (84 milioane). "În anii care urmează vom încerca să acordăm prioritate proiectelor pentru îmbunătăţirea infrastructurii rutiere, pentru că acestea au nevoie de cei mai mulţi bani", spune preşedintele CJ Bihor, Cornel Popa.