Nu trece o săptămână fără măcar o știre locală despre droguri, fie că un șofer sub influența acestora a provocat un accident, fie că procurorii au descins peste vreun traficant. Studiile arată că jumătate dintre tinerii între 14 și 25 de ani au consumat droguri cel puțin o dată. Semne clare că problema a scăpat de sub control...
Absolvent al Universității din Manchester, care a și instituit un premiu anual cu numele lui, iar acum bursier la Oxford, unde își continuă specializarea în politica drogurilor, orădeanul Vlad Zaha înaintează o propunere controversată: legalizarea posesiei de canabis, cel mai inofensiv drog. „Toate studiile dovedesc că prohibiția a eșuat, cu efecte devastatoare pentru indivizi și societăți. Are loc o revoluție globală a dezincriminării și așa ar trebui să se întâmple și în România”, spune el.
„Politica drogurilor”
Când a absolvit Colegiul Național „Emanuil Gojdu”, Vlad Zaha (23 de ani) știa că vrea să studieze Criminologia în Marea Britanie, dar n-a vrut să se grăbească. Și-a luat un an de pauză de la studii, timp în care a lucrat ca ospătar într-un bar de pe Alecsandri. „Cred că e cel mai fain an din viața mea de până acum. Mi-am făcut mulți prieteni, m-a ajutat mult pe partea de socializare”, povestește tânărul.
A fost admis apoi la Universitatea din Manchester, iar din al doilea an de studiu a descoperit ce vrea să facă. „Eram interesat de înțelegerea tuturor dimensiunilor crimelor, adică nu neapărat de rezolvarea lor, ci de ceea ce determină oamenii să comită infracțiuni, cum le putem preveni și ce politici publice și legi ar trebui promovate. În anul II am descoperit politica drogurilor și am decis că este domeniul în care vreau să mă specializez”, spune Vlad.
The Vlad Zaha Prize
A aprofundat această știință citind și făcând propriile cercetări, ca să înțeleagă cum afectează schimbarea unor politici fenomenul consumului și traficului de droguri. Cu mult studiu individual, a obținut note tot mai mari, astfel că, în vară, la absolvire, nu doar că a fost șef de promoție, ci a avut o medie record pentru programul lui de studiu: 88 de puncte din 100, mult peste majoritatea colegilor, care s-au situat între 60 și 69.
A fost recompensat cu o bursă de masterat și doctorat la prestigioasa Universitate Oxford, dar și cu instituirea unui premiu anual pe care Universitatea din Manchester îl dă șefului de promoție de la Criminologie: Premiul Vlad Zaha! Modest, spune că reușita nu îi aparține doar lui, ci și profesorilor și mediului academic englez, „care îți oferă toate condițiile și oportunitățile ca să îți atingi potențialul maxim”.
Nu funcționează
Cercetând problema politicilor privind drogurile, Vlad și-a format convingerea că România e pe drumul greșit. „Științific, lucrurile sunt bătute în cuie. La nivel academic nu mai există o dezbatere dacă interzicerea dură sau pedepsirea strictă a consumatorilor funcționează sau nu, dacă ar trebui să ne îndreptăm spre modele de dezincriminare. Dacă mergi într-o comunitate academică și spui că interzicerea drogurilor nu funcționează, toată lumea se uită la tine și îți spune că se știe asta de 20 de ani”, explică orădeanul.
Studii internaționale și rapoarte anuale ale Comisiei Globale pentru Politica Drogurilor (for înființat de mai multe state tocmai pentru a cerceta fenomenul și a găsi cele mai bune soluții) arată de mult timp că, pentru a combate consumul și, mai ales, dependențele, bolile și decesele provocate de stupefiante, guvernele trebuie să controleze drogurile. Adică să legalizeze consumul măcar pentru substanțele ușoare, cum e canabisul. „Dar dacă le zici asta oamenilor care nu au atâtea informații sau politicienilor, se vor uita la tine ca și cum ești deraiat. Cum să nu fie interzise drogurile, că uite câți drogați sunt și că ne distrug țara? Diferența asta între știință, percepția publică și politică mă captivează cel mai mult”, spune Vlad.
Tot mai legale
În opinia orădeanului, prohibiția globală a drogurilor, instituită în urmă cu cinci decenii în America și extinsă în toată lumea, este un mesaj la care politicienii nu vor să renunțe, pentru că le aduce beneficii electorale. „E foarte ușori să câștigi voturi spunând că trebuie să eradicăm traficul și consumul și că o să-i bagi la pușcărie pe toți cei care au droguri asupra lor. Dar acest zid al prohibiției a început să se dărâme în tot mai multe țări, tocmai pentru că a eșuat, cu efecte devastatoare pentru indivizi și societăți, îmbogățind crima organizată”, zice Vlad.
Posesia de canabis a devenit legală în tot mai multe țări, din America până în Thailanda, ori în zeci de țări europene, inclusiv Spania, Italia, Cehia, Danemarca. De curând, Germania, unde consumul pentru uz medicinal este deja permis, a anunțat că ar putea fi printre țările europene care va legaliza și consumul recreativ.
Alte țări au politici și mai laxe: în Elveția heroina este legală din anii ‘90, dar se poate consuma, în doze mici, doar în centre anume deschise pentru dependenți. În Norvegia, unde tot mai mulți tineri mureau după supradoze, autoritățile au declanșat o amplă campanie prin care îi învață pe tineri cum să consume droguri în siguranță.
Agricultură cu canabis
Vlad e convins că, mai devreme sau mai târziu, România va urma un model străin. „Este ca un domino, depinde doar dacă vom fi printre ultimele piese sau nu”. El militează ca țara să dezincrimineze măcar posesia de canabis, ceea ce, spune orădeanul, n-are cum să nu aibă efecte benefice.
Pe de-o parte, procurorii nu ar mai fi încărcați cu dosare fără miză (datele Agenției Naționale Antidrog arată că 80% din anchetele DIICOT sunt pentru posesia unor cantități mici de droguri), tinerii nu vor mai fi tentați să consume etnobotanicele (un canabis sintetic și mult mai nociv), iar piața neagră a traficului se va diminua. În plus, problemele medicale provocate de consumul de stupefiante s-ar reduce.
„Deși în Asia încă sunt țări unde consumul de droguri este pedepsit cu moartea, Thailanda a legalizat canabisul și chiar a oferit câte o plantă oamenilor, pentru a revitaliza agricultura țării. Și la noi ar putea fi o soluție”, mai spune Vlad. Surprinzător, partidul AUR are o propunere similară, sub pretextul că promovează cânepa românească...
ANALGEZIC ȘI EUFORIC. O plantă de canabis conține circa 480 de compuși, printre care peste 100 sunt așa-numiții canabinoizi, care au proprietăți terapeutice și recreative. Cei mai cunoscuți sunt canabidiolul (CBD), cu un efect analgezic, și tetrahidrocanabinolul (THC), responsabil de senzația euforică. Aceste proprietăți ale canabisului au determinat multe țări să permită utilizarea lui în scop medicinal. În 2019, Parlamentul European a și cerut elaborarea unei politici europene unitare privind folosirea canabisului ca medicament (sursa foto: pixabay.com)
Proiect de lege
Chiar dacă ar legaliza canabisul, România nu ar trebui să permită și promovarea drogului, zice Vlad. „Cel mai greu pas va fi să prevenim tranziția către o promovare comercială, așa cum se întâmplă azi cu alcoolul, care, la nivel macro, produce la fel de mult rău în societate ca drogurile, dar este promovat comercial peste tot, nu există nicio restricție în baruri. Nu trebuie să permitem marilor corporații să preia piața drogurilor”, spune tânărul.
Dacă asta s-ar întâmpla, țara n-ar rezolva problema gravă a drogurilor, pe care și Agenția Antidrog o recunoaște, în documente oficiale precizând că în ultimii ani consumul de canabis s-a dublat, cel de cocaină a crescut de patru ori, iar de etnobotanice de opt ori! Pe de altă parte, un studiu independent făcut de un psiholog, Mihai Copăceanu, arată că, de fapt, situația e și mai gravă: jumătate din tinerii între 14 și 25 de ani au consumat cel puțin o dată droguri.
Alături de câțiva parlamentari din partidul REPER, din care și el face parte, Vlad lucrează la un proiect de lege care să prevadă legalizarea posesiei de canabis până la 3 grame. Speră că Parlamentul României va avea suficientă maturitate să susțină o propunere întemeiată pe studii științifice și nu va da un vot populist...
ZONĂ DE RISC MARE
Județ în fum
Datele Agenției Naționale Antidrog arată că Bihorul este pe locul doi în țară după urgențele medicale provocate de consumul de droguri. O analiză detaliată a consumatorilor a făcut-o, în cadrul unei cercetări doctorale, chiar un ofițer specializat în combaterea criminalității organizate, Rareș Buștean, al cărui studiu a fost recent prezentat de BIHOREANUL.
Potrivit acestuia, în Bihor sunt preferate etnobotanicele, droguri consumate cu precădere de oameni din categorii defavorizate, adică tineri săraci, în special de etnie romă. Unii devin consumatori de la vârste mici, chiar și de la 11 ani, iar persoanele intervievate au recunoscut că consumul de droguri le-a afectat relația cu familia și parcursul școlar.
De asemenea, mulți au mărturisit că au un fel de repulsie față de substanțele pe care le consumă, dar sevrajul este prea chinuitor pentru a putea renunța la ele. Niciunul dintre consumatorii de etnobotanice nu le-ar schimba cu canabis, spunând că, după ce au consumat drogul sintetic, „jointul” nici nu l-au mai simțit.