Săptămâna trecută, joi, prefectul Claudiu Pop a anunţat că a reuşit să obţină desecretizarea acordului petrolier pentru activităţile de explorare, dezvoltare şi exploatare în perimetrul EX-3 Băile Felix, invitând mai mulţi specialişti să ofere explicaţii menite să înăbuşe temerile şi protestele ecologiştilor cu privire la extragerea gazelor de şist şi la fracturarea hidraulică.

Deşi însuşi Gheorghe Duţu, şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), instituţia care a concesionat perimetrele petroliere, susţine că în EX-3 Băile Felix nu vor fi exploatări de gaze neconvenţionale, actele nu garantează, totuşi, acest lucru.

"Nu gaze neconvenţionale"

După cum BIHOREANUL a mai scris, desecretizarea acordului a venit după ce în Sânmartin un grup de localnici, în frunte cu primarul Lucian Popuş, au protestat la fel cum o făcuseră şi activiştii orădeni în mod repetat, exprimându-şi temerea că staţiunile balneare de lângă Oradea vor fi distruse de exploatările gazelor de şist. "Aşa cum am promis, am făcut toate demersurile pentru desecretizarea acordului petrolier eliberat companiei East West Petroleum", a declarat prefectul Claudiu Pop, nu fără a preciza, cu trimitere directă spre PDL, că perimetrul EX-3 Băile Felix a fost concesionat companiei canadiene în 2011, "când ştiţi cu toţii cine era prim-ministru şi cine era prefect de Bihor".

La conferinţă au fost prezenţi şi preşedintele ANRM, Gheorghe Duţu, şefa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, Elena Mehedinţu, directori din ANRM şi profesorul Corneliu Dinu, de la Facultatea de Geologie a Universităţii din Bucureşti, cu toţii încercând să explice că în Bihor nu vor fi exploatate gaze de şist.

Din start, şeful ANRM a specificat că în acordul publicat pe site-ul instituţiei şi pe cel al Prefecturii Bihor, "nu este vorba despre lucrări pentru gaze de şist, pentru gaze neconvenţionale", iar "interesul companiei este strict pentru hidrocarburi convenţionale", adăugând, de asemenea, că zona nici "nu este propice" pentru a căuta gaze de şist. Duţu a mai arătat că ANRM a ţinut cont de existenţa ariilor naturale protejate, "care s-au scos din suprafeţele unde activităţile petroliere sunt permise", precum şi de "protecţia hidrogeologică", ceea ce înseamnă că nu se va face exploatare acolo unde deja se extrage apa geotermală.

Pro sau contra?

Solicitat să explice pericolul explorării şi exploatării gazelor de şist, profesorul Corneliu Dinu a declarat că România "este una din ultimele ţări din Europa care nu a finalizat activităţi de explorare" a acestor gaze, în timp ce state ale căror autorităţi se declară rezervate sunt mult avansate în prospecţiuni, deşi acestea se fac inclusiv prin fracturare hidraulică. Metoda, a dezvăluit Dinu, este de altfel utilizată şi în România pentru extracţia de ţiţei şi gaze convenţionale de 60 de ani, ba şi pentru apele geotermale: "Aproape 90% din lucrările pe zăcămintele actuale folosesc această metodă, inclusiv în Bihor, pentru apa geotermală". Specialistul a mai spus că "nu există nimic special în explorarea gazelor de şist".

"Declar cu toată răspunderea că tehnologiile de acum sunt sigure", a afirmat profesorul, afirmând că riscul unor accidente de ordin ecologic ţine mai mult de factorul uman, nu de tehnologii.

Preşedintele ANRM a adăugat că firmele care au acorduri petroliere în România se pregătesc să facă explorări, ceea ce va dura între 2 şi 4 ani, dar asta nu înseamnă automat că vor găsi zăcăminte. "Avem, ca ţară, tot interesul să demarăm aceste lucrări (n.r. - de prospectare şi explorare), pentru că se realizează o scanare a perimetrelor şi se obţine o arhitectură a subsolului, cu tot ce conţine acesta, astfel încât vom şti pe ce stăm", a spus Gheorghe Duţu. Acesta a mai afirmat că, dacă vor fi identificate zăcăminte, exploatarea lor nu va începe imediat, ci va trece printr-un proces de avizare şi autorizare. "Lăsaţi să se facă explorările. Să dea Dumnezeu să găsim resurse şi vedem apoi ce facem cu ele!", a concluzionat şeful ANRM.

Drepturi şi obligaţii

Totuşi, parcurgând acordul desecretizat, promisiunile oficialilor nu se reflectă negru pe alb. Întins pe 32 de pagini, documentul mai păstrează confidenţială doar valoarea lucrărilor minime pe care East West Petroleum le va face în Bihor.

Actul face referire doar la "operaţiuni petroliere", definite drept "ansamblu de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier". Zăcământul este definit la rândul său ca o acumulare de "substanţe minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale (...) care se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei". Altfel spus, acordul nu vorbeşte nici de hidrocarburi convenţionale, nici de cele neconvenţionale. Or, cum se ştie, gazele de şist sunt tot naturale, diferenţa fiind făcută doar de adâncimea la care se află.

Documentul mai arată că East West Petroleum a concesionat EX-3 Băile Felix pe o perioadă de 25 ani, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani, iar perioada de explorare este de 3 ani. Explorarea implică inclusiv săparea unor sonde la adâncimea de 1.000 m şi de 1.800 m, iar exploatarea va putea începe doar cu acordul ANRM.

În plus, compania are dreptul să solicite extinderea perimetrului, dacă dovedeşte că zăcământul continuă în afara lui. Ea este obligată să plătească o redevenţă între 3,5% şi 13,5%, pentru ţiţei, respectiv între 3,5% şi 13% pentru gaze. În fine, acordul dă dreptul şi la transferul concesiunii, ceea ce East West Petroleum a şi făcut deja, vânzând 85% din drepturile sale firmei sârbe NIS Petrol, controlată de Gazprom.

După chipul Chevron

BIHOREANUL a comparat acordul East West Petroleum cu cele pe care americanii de la Chevron le deţin în mai multe perimetre din ţară şi care au fost desecretizate în 2012, tot în urma unui val de nemulţumiri populare. Orice acord al Chevron este identic cu cel al East West Petroleum, vorbind despre aceleaşi "operaţiuni petroliere". Lucru firesc, atâta vreme cât legislaţia românească nu face diferenţa între hidrocarburile convenţionale şi cele neconvenţionale, iar gazele de şist nu sunt reglementate distinct.

Singura diferenţă este că reprezentanţii Chevron au spus de la bun început că au venit în România pentru exploatarea gazelor de şist, pe când cei de la NIS Petrol au declarat, sus şi tare, că nu sunt interesaţi decât de petrol.

Care e adevărul şi cum vor sta lucrurile de fapt, rămâne de văzut. Cert este că atât străinii, cât şi autorităţile româneşti vor ca prospecţiunile şi exploatările să demareze cât mai curând. În final, doar atunci se va şti care este, de fapt, miza...

CONTROVERSĂ
"Când a minţit?"

07_Gavrila_Ghilea_bihoreanul.jpgDeşi prefectul Claudiu Pop a aruncat "săgeţi" către PDL, în speţă către senatorul Gavrilă Ghilea (foto), acesta susţine că habar nu avea de acordurile emise pe vremea când era prefect al judeţului. "Am aflat ulterior, când a aflat toată lumea, că exista un acord din 2011 între ANRM şi firma canandiană. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, spun şi acum: eu n-am ştiut de acel acord! Nu m-a informat nimeni. Punctul meu de vedere nu ar fi fost altul decât cel pe care-l am astăzi. S-a făcut o mare greşeală când s-a dat acel acord", a spus Ghilea, tot joia  trecută.

În plus, şeful PDL Bihor a ridicat o altă problemă semnalată tot de el, care nu a fost atinsă nici de prefectul Pop, şi nici de Gheorghe Duţu, amintind de informarea pe care şeful ANRM i-o trimitea în februarie 2013 primului ministru în legătură cu situaţia perimetrului EX3 Băile Felix, şi în care se arăta că aici urmau să fie "explorate şi gazele neconvenţionale". "Când a spus adevărul? Atunci sau acum, când a dat garanţii că nu se vor exploata gaze de şist? Important este să se întâmple cum au promis astăzi. M-aş bucura...", a încheiat Ghilea.