Cu tupeu, pentru Muzeu! Bolojan cere CJ să se pronunţe vizavi de mutarea în Cetate: da sau ba?

Disputa ar putea fi simplificată destul de uşor: ce fel de maşină ar trebui să fie Muzeul Ţării Crişurilor pentru ca bihorenii să şi-o permită?

Conducerea Consiliului Judeţean îşi doreşte ceva de genul Cadillac, fapt pentru care a investit în ultimii cinci ani peste 10 milioane de euro în reamenajarea clădirii fostei Garnizoane. Primarul Ilie Bolojan consideră, în schimb, că ar fi de-ajuns şi un Logan nou-nouţ, aşa că propune ideea mutării acestuia în incinta Cetăţii. Ambele variante au avantaje şi dezavantaje. Până când se ajunge, ca-ntr-o familie, la bani...

Să fie în Cetate!

Teza primarului Ilie Bolojan (foto) are avantajul eficienţei: mutarea Muzeului Ţării Crişurilor în Cetate se poate face imediat, cu costuri minime şi cu avantajele multiple. Practic, 5.600 de metri pătraţi din incinta Cetăţii, din care 1.000 mp imediat ocupabili, sunt pregătiţi exact pentru un muzeu. "Fără mari eforturi, suprafaţa destinată Muzeului ar fi egală cu cea ocupată vreme de 20 de ani în Palatul Baroc", susţine primarul.

Bolojan spune că în vreme ce amplasamentul din Cetate ar ajuta Consiliul Judeţean să ţină costurile sub control, cel din clădirea Garnizoanei i-ar tripla cheltuielile de întreţinere. Suprafaţa de 18.000 mp este de trei ori mai mare decât cea actuală!

În paralel, muzeul ar creşte atractivitatea fortificaţiei. "Turiştii ar veni să vadă nu doar zidurile, ci şi interiorul Cetăţii. Numărul mare de vizitatori duce la un rulaj mai mare, iar asta înseamnă că întreprinzătorii vor fi mult mai dispuşi să deschidă aici afaceri de genul cafenea, restaurant sau hotel", spune edilul. Cap la cap, toată lumea ar fi fericită.

Un palat pentru judeţ

În ceea ce priveşte clădirea Garnizoanei, Bolojan susţine că ar putea adăposti un Palat Administrativ al judeţului Bihorul. "Am putea aduna la un loc instituţii risipite prin tot oraşul, am scoate traficul din zona centrală şi am muta funcţionarii într-un amplasament cu suficiente locuri de parcare", este de părere primarul.

Pentru că ieşirile sale publice pe această temă au rămas fără ecou din partea autorităţilor judeţene, Ilie Bolojan este hotărât să facă demersuri oficiale. "Probabil voi trimite o scrisoare oficială Consiliului Judeţean, prin care voi cere dezbaterea acestei propuneri. În fond, este în primul rând interesul judeţului să rezolve problema", spune Bolojan.

Ideea mutării administraţiei judeţene în strada Armatei Române este susţinută şi de Marcel Boloş (foto), cel care pe vremea directoratului în Primăria Oradea a coordonat proiectul de reabilitare a Cetăţii. "Automat, Parcul Traian s-ar elibera de maşini şi aici am putea amenaja un parc sau o piaţă publică", spune acesta.

Mai mult, Boloş spune că mutarea MŢC în Cetate se poate face fără nicio modificare a destinaţiei clădirilor stabilite prin proiectul de reabilitare în valoare de 20 milioane de euro. "Oricum avem rezervată o clădire pentru viitorul muzeu al Cetăţii. Spaţiu este destul. Exponatele care nu încap aici pot fi expuse în corpul destinat galeriei de artă".

"Ar fi o prostie!"

Primii care se opun mutării sunt, însă, tocmai muzeografii. "Acolo poate funcţiona Muzeul Cetăţii, ca secţie a Muzeului Ţării Crişurilor, şi atât", afirmă Aurel Chiriac (foto). Directorul spune că MŢC reuneşte de fapt patru muzee de artă, etnografie, istorie şi ştiinţe naturale, iar Cetatea, clădire cu aspect medieval, nu se pretează pentru găzduirea acestora.

În plus, Chiriac crede că ar fi o greşeală ca după cinci ani de lucrări şi peste 10 milioane de euro investite în clădire, MŢC să abandoneze clădirea din strada Armatei Române. "Clădirea a fost amenajată în proporţie de 82%. Anul acesta se va finaliza, iar anul viitor ne-am putea muta. Ar fi o prostie să renunţăm acum". Chiriac spune că facilităţile din clădire, de la lifturi şi spaţii de depozitare până la instalaţia electrică, au fost gândite astfel încât să desevească un muzeu şi nimic altceva.

E centru cultural...

Poziţia directorului este apărată şi de deputatul Szabo Odon (foto), muzeograf şi fost consilier judeţean. "Pentru cineva care vede doar cifre, lucrurile pot părea simple, dar nu sunt", spune Szabo, care vede în imobilul Garnizoanei nu doar un simplu muzeu, ci însuşi centrul cultural al Oradiei. "Renunţăm la unul din puţinele atuuri care poate transforma Oradea într-un centru regional. Aici, pe lângă muzeu, sunt gândite săli pentru pedagogie muzeală, unde profesorii să poată ţine lecţii, săli de conferinţe, de concerte sau de expoziţii", arată deputatul.

Szabo este convins că investiţiile se vor întoarce în timp. "Faptul că un oraş mic precum Nyiregyhaza a reuşit să amenajeze cea mai modernă grădină zoologică din această parte a Europei şi un orăşel ca Hajduszoboszlo a putut face cel mai căutat aquapark e cea mai bună dovadă că lucrurile făcute profesionist aduc până la urmă profit". Szabo afirmă răspicat că MŢC nu are ce căuta în Cetate. "Să expui aici dinozaurii din Salca ar arăta ca nuca în perete!", spune acesta ironic.

Vor în centru!

În ciuda evidentelor avantaje, nici măcar ideea înfiinţării în clădirea Garnizoanei a unui Palat Administrativ care să adune toate instituţiile Bihorului nu are mare trecere. Deşi deconcentratele pierd timp şi bani cu comunicarea interinstituţională, iar bihorenii veniţi din judeţ sunt nevoiţi să bată oraşul de la un capăt la altul pentru diferite acte, conducerea judeţului nu pare încântată să se adune la un loc. "Instituţia Prefectului, care are în administrare clădirea din Parcul Traian, nu are de ce să se mute din centrul oraşului", spune şeful cancelariei prefectului, Claudia Timofte.

Prefectura a închiriat Consiliului Judeţean, fără plată, parterul clădirii, aşa că nici acesta n-ar pleca din buricul târgului. "Pe de o parte, acolo există spaţiu pentru parcare, dar pe de cealaltă parte nu mai este atât de central. Va trebui să fim foarte atenţi în cântărirea deciziei", spune preşedintele CJ, Cornel Popa (foto).

Atâta numai că, până să se cântărească decizia, instituţii subordonate Consiliului Judeţean şi Prefecturii stau risipite prin oraş, precum Direcţia de Evidenţă a Persoanelor sau Instituţia Arhitectului Şef, altele stau prin chirii, cum ar fi Pază şi Protecţie, sau mai rău, sunt puse în stradă. Nu mai departe de săptămâna trecută Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare Bihor s-a mutat din Oradea în Nojorid tocmai pentru că nu îşi mai permitea să plătească o chirie de 10.000 lei pe lună în oraş.

Iar până la urmă, în administraţie ca-n viaţă, totul se reduce la bani. Degeaba îţi cumperi Cadillac dacă îţi permiţi să întreţii doar Logan...

"Sigur, clădirea Garnizoanei poate fi muzeu, dar problema este din ce bani întreţii ulterior o astfel de hardughie. Dacă eşti căsătorit şi ai un singur copil, nu te opreşte nimeni să îţi construieşti pentru familie o casă cu trei etaje şi mansardă, dar merită?"

Ilie Bolojan

USTURĂTOR
15.000
de euro pe lună plăteşte CJ Bihor pentru închirierea spaţiului muzeului din Palatul Baroc

ŞANTIER INTERMINABIL
Un muzeu foarte "greu"

Clădirea Garnizoanei a fost preluată de la Ministerul Apărării în administrarea Consiliului Judeţean în mandatul Guvernului Tăriceanu, cu destinaţie de muzeu. Lucrările de reamenajare au fost adjudecate în ianuarie 2009 de firma Selina pentru suma de 58,4 milioane lei. Până în prezent au fost executate şi decontate lucrări în valoare de 47,6 milioane lei, reprezentând 82% din contract. Pe lângă refacerea faţadei s-au pus geamurile duble de termopan iar în clădire au fost montate lifturile, instalaţia de climatizare, sitemele anti-incendiu, reţelele de apă, cele electrice şi altele.

Pentru a finanţa proiectul, CJ a luat un împrumut de la BCR, banii s-au terminat, dar lucrările s-au împotmolit. În mandatul lui Radu Ţîrle, şantierul a fost blocat ani de zile din cauza conflictelor cu Selina. Ţîrle acuza firma că "umflă" lucrările în vreme ce compania se apăra cu faptul că acestea sunt aprobate de diriginţii de şantier numiţi de Consiliu. Scandalul s-a lăsat cu plângeri penale de ambele părţi.

Mai mult, contractul a expirat în 2010 şi nu a mai fost reînnoit nici până azi, fapt pentru care continuarea lucrărilor va trebui licitată din nou. Până atunci, Selina se va ocupa de refacerea şarpantei şi înlocuirea ţiglelor, lucrare pe care a refuzat să o lase firmei CIAC, ce o făcuse prost din start, pe considerentul că ar putea afecta faţada clădirii.