Cu Viteazul la proces! Primarul Ilie Bolojan, ameninţat cu judecata pentru mutarea statuii lui Mihai Viteazul

După ce în ultimul secol Piaţa Unirii a găzduit o statuie a întemeietorului Oradiei, regele maghiar Ladislau cel Sfânt, apoi un monument al lui Ferdinand, suveranul României Mari, sub ocupaţia hortistă un bust al dictatorului fascist ungar, în comunism un obelisc dedicat Armatei Roşii, iar de 16 ani statuia celui dintâi unificator, Mihai Viteazul, municipalitatea pregăteşte "evacuarea" acesteia pentru a-l repune în loc, în semn de reparaţie istorică, pe Ferdinand cel Loial.

Atâta doar că, după ce s-a izbit de opoziţia UDMR, iniţiativa primarului Ilie Bolojan se loveşte şi de cea a unui român get-beget, colonelul în rezervă Constantin Moşincat, care a anunţat că îi dă în judecată pe aleşii care au decis mutarea. "Pe Mihai Viteazul nu îl plimbi de colo-colo!", zice, tăios, militarul.

Modernizare cu opinteli

Menit să transforme zona într-o piaţă publică aptă să găzduiască evenimente de amploare, proiectul modernizării Pieţei Unirii, pentru care Primăria a câştigat 4,4 milioane euro de la UE, a stârnit controverse încă din start. Conceput de clujeanul Horia Gavriş iniţial în stil Art Nouveau şi modificat în urma criticilor unor arhitecţi orădeni astfel încât să urmeze liniile Secession de la începutul secolului XIX, proiectul vizează să redea piaţa pietonilor.

Astfel, spaţiul dintre Primărie şi strada Vasile Alecsandri ar deveni pietonal, traficul urmând să se facă prin faţa Primăriei şi a Episcopiei Greco-Catolice, în dreptul căreia va fi mutată şi staţia de taximetre dinspre Podul Ferdinand. La intrarea în piaţă dinspre pod vor fi amenajate staţiile de tramvai în ambele sensuri, iar în mijloc va fi un platou pentru spectacole. Zona va fi pavată cu porfir şi iluminată cu LED-uri economicoase, cablurile ce sufocă faţadele clădirilor vor fi îngropate, ansamblul central proiectat de Duiliu Marcu în 1926, restaurat, iar spaţiile verzi remodelate, cu cireşi japonezi, arţari ornamentali şi magnolii.

Piaţă de statui

La prezentarea variantei finale, viceprimarul Mircea Mălan (foto) anunţa că Piaţa va avea mai multe statui. "La fel cum în faţa Bisericii Sf. Ladislau există statuia lui Padre Pio, în faţa Bisericii cu Lună va fi una a episcopului ortodox Roman Ciorogariu, iar lângă Biserica Sf. Nicolae a episcopului greco-catolic Radu Demetriu", explica astă-vară Mălan.

În decembrie, însă, după atribuirea contractului de execuţie unei asocieri de firme conduse de Drumuri Orăşeneşti, aleşii orădenilor au fost chemaţi să-şi dea acordul pentru altceva. La propunerea primarului Ilie Bolojan, statuia lui Emanuil Gojdu ar urma să fie mutată în faţa Catedralei Ortodoxe din Centrul Civic (zonă ce va lua numele Piaţa Gojdu), iar cea a lui Mihai Viteazul în vechiul cimitir Olosig (reamenajat ca parc şi rebotezat anul trecut după numele voievodului).

Pe 12 decembrie, cu voturile PNL şi PSD (doar UDMR s-a împotrivit), Consiliul Local a aprobat mutarea ambelor două statui. Pe 18 decembrie, consilierii au fost chemaţi să decidă, în plus, ca în locul lui Mihai Viteazul să fie repus monumentul regelui Ferdinand, ca în perioada interbelică. Surpriză, de data aceasta propunerea a fost respinsă, udemeriştii motivând că în zonă trebuia adus şi regele Ladislau, iar pesediştii cerând să nu se schimbe nimic.

Patriotic, dar urât

Încă de la dezvelire, de acum 16 ani, statuia lui Mihai Viteazul a fost criticată intens, din motive heraldice şi estetice. Astfel, deşi calul trebuia reprodus cu un picior în aer, întrucât cel căruia îi era închinat monumentul a fost asasinat, animalul are toate cele patru picioare pe soclu. De asemenea, în loc să fie înfăţişat cu faţa spre hotare, ca semn că apără ţara, voievodul a fost pus invers, cu spatele spre graniţă. Criticii au remarcat şi disproporţia dintre dimensiunile calului şi cele ale călăreţului, dintre corpul şi picioarele calului, dar şi faptul că animalul din statuie e un pur-sânge englez, rasă care la 1600 încă nu exista.

Nu aceste detalii au cântărit însă în propunerea primarului de a-l înlocui pe voievod cu Ferdinand. Au contat mai mult peerformanţele Marelui unificator şi faptul că Ferdinand a vizitat oraşul împreună cu Regina Maria în 23 mai 1919, după eliberarea de către trupele generalului Traian Moşoiu, cel care de altfel a şi propus ridicarea statuii ecvestre a suveranului (foto), realizată în 1924 de Mihai Kara.

Nedreptate, nu reparaţie

După 90 de ani, cel care se împotriveşte repunerii regelui în vechiul loc e tot un ofiţer: colonelul în rezervă Constantin Moşincat (foto). Tanchist, doctor în istorie şi director al Muzeului Militar, Moşincat a depus la Primărie pe 22 decembrie o plângere prealabilă prin care a cerut revocarea HCL 859, privind mutarea lui Mihai Viteazu, anunţând că în caz contrar va deschide un proces primarului şi Consiliului. "Legea administraţiei publice locale permite acest demers oricărei persoane lezate", s-a explicat el BIHOREANULUI.

În 1992, când s-a constituit Asociaţia Culturală Mihai Viteazul, care a propus înlocuirea obeliscului ridicat în 1950 în cinstea Armatei Roşii cu statuia voievodului, Moşincat era secretarul organizaţiei (preşedinte fiind colonelul Anghel Ursu, locţiitorul comandantului Diviziei 11 Carei, iar preşedinte onorific generalul Corneliu Mihai Lungu, comandantul Diviziei). "Din 1992 până în 1998 am strâns contribuţii de la cadrele militare active, în rezervă şi în retragere, de la veteranii de război şi de la civili", povesteşte ofiţerul. Comandanţii celor 13 unităţi militare au dat câte 7% din soldele lunare, ofiţerilor li s-au reţinut câte 4%, maiştrilor 3%, subofiţerilor 2%, iar civilii au dat 1%.

Asociaţia a comandat lucrarea la doi sculptori civili din Bucureşti: Alexandru Gheorghiţă şi Georgeta Caragiu (sora marelui actor Toma Caragiu). "Macheta lor miniaturală a fost declarată câştigătoare de o comisie condusă de şeful Studioului de Arte Plastice al Armatei, colonelul Gheorghe Ioniţă", îşi aminteşte Moşincat. Ulterior, monumentul a fost turnat în bronz la Uzinele de Vagoane din Arad, pentru că în Oradea, la Înfrăţirea şi la Mecord, nu existau posibilităţi tehnice. "S-au folosit 8,5 tone de bronz, iar turnarea carcasei, cu pereţii groşi de un centimetru, s-a făcut în două etape: întâi calul şi partea inferioară din călăreţ, iar apoi restul corpului călăreţului". Dezvelirea statuii s-a făcut în cadru festiv, pe 19 august 1998, iar de atunci în faţa ei au loc aproape toate ceremoniile militare.

Statuia cui?

Odată cu plângerea depusă la Primărie, colonelul Moşincat a notificat şi Prefectura, cerând fie revocarea HCL privind mutarea statuii, fie avizarea ei de către prefect ca nelegală. "În '98, când Asociaţia Mihai Viteazul şi-a încetat existenţa, am predat monumentul în administrare Primăriei, dar proprietatea asupra lui este a autorilor. Prin mutare, Primăria încalcă legea drepturilor de autor", spune ofiţerul, adăugând că urmaşii sculptorului Alexandru Gheorghiţă, între timp decedat, dar şi Geta Caragiu, care încă trăieşte, şi cu care a şi discutat deja, vor pretinde municipalităţii daune morale considerabile. Motivul? "Se încalcă articolul 10 din Legea 8/1996, privind respectarea integrităţii operei, şi dreptul autorilor de a se opune oricărei modificări şi oricărei atingeri aduse operei. Or, mutare în orice alt spaţiu fără acordul autorilor şi al celor care au contribuit la finanţarea lucrării aduce o gravă atingere înseşi operei!".

Viceprimarul Mircea Mălan, coordonatorul proiectului de modernizare a Pieţei Unirii, afirmă însă că ofiţerul greşeşte. "Toate monumentele de pe domeniul public sunt proprietatea municipiului. De altfel, prin însuşi faptul că au fost plătiţi, autorii au cedat drepturile asupra monumentului. Pe de altă parte, chiar dacă prin absurd statuia ar fi proprietatea unei persoane fizice sau juridice, mutarea dintr-un loc în altul nu ar afecta drepturile de autor", argumentează viceprimarul, de profesie avocat.

Cum nici edilii nu dau semne să renunţe la mutarea deja aprobată, şi nici fostul secretar al Asociaţiei Mihai Viteazul nu o acceptă, rămâne ca instanţa să decidă cui va da dreptate. Un lucru e, însă, sigur: cum Piaţa Unirii trebuie modernizată până la finele acestui an, sub sancţiunea pierderii banilor europeni necheltuiţi, gâlceava pune încă o piedică în calea încheierii lui la timp. Monument tipic de "înţelepciune" românească!...

Constantin Moşincat e convins că primarul Ilie Bolojan (foto) îl "trădează" pe Mihai Viteazul deoarece în mai 2013, după ridicarea statuii Reginei Maria în Piaţa Ferdinand, a fost decorat la Castelul Peleş, în numele Regelui Mihai, cu Ordinul Coroana României. "Dar juridic Casa Regală nici nu mai există, şi cu un simbol ca Mihai Viteazul nu poţi să te joci aşa, să-l muţi de colo-colo că aşa vrei tu!", zice Moşincat.

În opinia ofiţerului, primarul şi consilierii ar trebui să lase statuia voievodului în Piaţa Unirii, unde ar exista loc suficient şi pentru cea a regelui Ferdinand. "Monumentul regelui Ferdinand ar fi mai potrivit în dreptul Palatului Vulturul Negru, unde suveranul şi Regina Maria au asistat, într-o tribună anume amenajată, la defilarea trupelor generalului Traian Moşoiu în 23 mai 1919", crede ofiţerul-istoric.