S-a făcut un scandal uriaş pe tema cuvântului jignitor, rasist şi discriminator pe care arbitrul Sebastian Colţescu l-a rostit la adresa antrenorului camerunez al unei echipe turceşti. Adică Colţescu, ca să-l identifice pe respectivul, i-a spus unui negru că-i negru. Cum secundul vorbeşte şi franceza, acesta a presupus că termenul negru din română e sinonim cu negro din franceză, care, într-adevăr, e jignitor, pentru că înseamnă cioară. Nefericitul Colţescu! Dacă-i spunea cioară, totul era în regulă, că respectivul nu s-ar fi prins...
Şi de aici tot circul. Colţescu nu are nicio vină că în limba română cuvintele nu au aceeaşi semnificaţie ca în alte limbi. Negru la noi reprezintă culoarea, şi e tot atât de jignitor să-l foloseşti ca şi cum i-ai spune unui alb că-i alb. E atât rasism în rostirea lui Colţescu, cât e în titlul romanului lui Stendhal, "Roşu şi negru". Desigur, dacă s-ar folosi cuvine ca albinos, gălbejit sau negrotei, atunci rasismul e cât casa.
Din păcate, nici ministrul Sporturilor din Franţa, Ruxandra Mărăcineanu, nu a avut curajul să explice confuzia, de teama iacobinismului celor care umblă cu corectitudinena politică în gură.
Mai mult, Federaţia Română de Fotbal, în loc să-l apere pe Colţescu, îşi pune cenuşă-n cap într-o problemă care, de fapt, nu există. Şefii de la UEFA sunt nişte lingvişti desăvârşiţi şi ne vor demonstra ce crimă mare a comis românul la un meci în care turcii mai aveau chef să stea o zi la Paris pentru că probabil nu-și terminaseră cumpărăturile.
Ca să nu mai facem greşeli de acum înainte, i-aş ruga pe aceşti Chomsky ai stopului pe piept şi ai jocului la ofsaid să ne dea o listă cu culorile ce pot fi rostite, fără să ajungem de batjocura Europei. Că poate dacă zicem roşu, se supără ruşii, iar dacă zicem verde, se atacă marţienii.
Un lucru e cert: principala vină a acestei situaţii o au inventatorii limbii române. Că numai la noi auzi: "a văzut negru în faţa ochilor", "zile negre", "negru pe alb" (aici pe lângă aspectul rasist mai e şi o conotaţie sexuală), culminând cu abominabilul "Negro", bomboanele copilăriei care mi-au dezmierdat amigdalele.
Colţescule, bagă-i undeva pe toţi cei care te-au lăsat la vatră, oricum ţie nu-ţi ia nimeni meseria din mână! Păi, cu ce dexteritate mânuieşti fanionul, te poţi angaja lejer la orice triaj pe post de impiegat de mişcare.
Iar, pentru ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple, propun ca arbitrii români să folosească, în situați similare, pe post de termen generic numele Beethoven. Fotbaliatorilor şi antrenozaurilor le va trebui multă vreme să vadă la ce echipă a jucat acesta în Bundestliga şi pe ce post. Iar până-l vor dibui, se termină meciul.