Cum au jefuit CET-ul: Contractele păguboase ale fostei conduceri şi furturile angajaţilor au adus Electrocentrale în pragul falimentului

Oficial, CET-ul a intrat în blocaj din motive obiective. Prăbuşirea industriei locale a provocat scăderea dramatică a consumului de abur, preţul gigacaloriei dictat din Bucureşti a impus vânzarea în pierdere, iar sistarea subvenţiilor de la stat a adâncit gaura până când Electrocentrale a ajuns să nu-şi mai poată plăti furnizorii.

Deşi gravă, situaţia n-ar fi ajuns, însă, niciodată mortală dacă n-ar fi existat şi o cauză subiectivă, tipic românească: adevăru-i că se fură!

Pe fundul prăpastiei...

În vara lui 2013 CET-ul a depus armele. Ajunsă în imposibilitatea de a-şi mai plăti datoriile, pe 14 august Electrocentrale a cerut Tribunalului Bihor declanşarea procedurii insolvenţei. La cele 30 milioane lei cât avea de încasat de la clienţi, datora creditorilor nu mai puţin de 300 milioane lei! Practic, centrala s-ar fi putut închide a doua zi, dar atunci orădenii ar fi rămas fără căldură peste iarnă, iar creditorii fără bani.

Numit pe 7 octombrie ca administrator special, brăileanul Stănel Necula şi-a asumat misiunea redresării CET alături de Casa de Insolvenţă Transilvania. Pentru a reduce cheltuielile, noua echipă a renegociat contractele cu furnizorii. În doar câteva săptămâni au fost reduse cu 30% costurile cu cărbunele, cu 15% cheltuielile cu păcura şi cu 2,7% cele cu transportul.

Necula a forţat inclusiv o renegociere a salariilor, dar măsura a fost amânată pentru că, speriaţi, angajaţii au refuzat să intre la muncă. Acestea sunt însă doar efecte; pentru a relansa CET-ul noua conducere a trebuit să identifice cauzele prăbuşirii...

Contracte păguboase....

Stănel Necula (foto) nu s-a ascuns după deget. Administratorul special a vorbit încă din noiembrie, de la prima sa ieşire publică, despre contractele păguboase încheiate de fosta conducere. "Consider că orice contract care oferea şi înainte posibilitatea reducerii substanţiale a costurilor, dar nu s-a renegociat, reprezintă o pierdere pentru societate", a spus el. Iar exemple sunt destule...

Electrocentrale şi-a externalizat, de pildă, la sfârşitul anilor 2000, serviciul de descărcare a cărbunelui către o firmă, numai că în loc să scadă, cheltuielile au crescut! Centrala a ajuns să plătească fiecare descărcător cu 14,75 lei pe oră plus TVA, în condiţiile în care serviciul era prestat până atunci de angajaţii proprii la 8 lei pe oră, iar Penitenciarul cere doar 6 lei pe oră, adică nici jumătate din preţ!

De parcă nu era de ajuns, zvonurile spun că şi pontajele se făceau din burtă. Din cei 28 de oameni de pe statul de plată veneau la muncă nici jumătate, iar vagoanele erau descărcate tot cu muncitorii CET-ului. Cine lua banii absenţilor, nimeni nu ştie...

Arşi la cărbune

Deşi centrala era pe marginea prăpastiei, în loc să scadă, cheltuielile au crescut. Spre exemplu, în iunie conducerea CET a încheiat un act adiţional la contractul cu furnizorul din Voivozi,  prin care s-a obligat să plătească cărbunele la o putere calorică mai mare în condiţiile în care, conform înţelegerii, tot ce se livra la peste 2.400 gigacalorii se factura în această limită. Automat, facturile au crescut cu 30%, undeva la 70.000 lei lunar, pentru că transporturile aduceau doar "cărbune superior".

Dacă fostul director Dragoş Gligor s-a scuzat spunând că mina a descoperit un filon de cărbune mai bun, ce trebuia plătit după calitate, începând din octombrie, de când Necula a preluat conducerea, brusc filonul a secat, iar analizele au relevat puteri de doar până la 2.400 gigacalorii...

Tranzacţii în pierdere

Potrivit lui Necula, cea mai păguboasă afacere s-a dovedit însă vânzarea certificatelor de emisii de carbon eliberate marilor poluatori pentru a-i încuraja să se retehnologizeze. "În octombrie 2009 Electrocentrale a vândut pe bursă un pachet de certificate, a luat banii şi, 3 minute mai târziu, a răscumpărat o parte din ele cu un preţ mai mare. Nu înţeleg de ce", dezvăluie administratorul special. În plus, CET a garantat tranzacţia, surprinzător, cu încă un pachet de certificate, pe care le-a pierdut fiindcă nu le-a mai răscumpărat la timp!

La fel, în octombrie 2012 CET-ul a vândut 600.000 de certificate, iar 6 luni mai târziu, când trebuiau recuperate şi predate Comisiei Europene, cu aceeaşi bani centrala a mai putut cumpăra doar 40% din ele, deoarece preţul a crescut. Iar cele două afaceri păguboase reprezintă doar 10% din tranzacţiile cu certificate!

În ciuda evidenţelor, fostul director susţine că vânzările s-au făcut în câştig. "Societatea a câştigat din diferenţa de preţ circa 11 milioane lei", spune Dragoş Gligor (foto). Într-un fel, are dreptate: pentru că a primit mai multe certificate decât avea de predat, centrala le-a vândut ca să facă rost de bani de combustibil. Atâta doar că putea să o facă mai avantajos.

"Dacă aceste certificate ar fi fost jucate la bursă în loc să fie vândute, poate aduceau venituri de 15 milioane de lei, nu de 11 milioane, şi le aveam în continuare, nu eram acum în situaţia să cumpărăm", spune Necula. Administratorul special e cu atât mai supărat cu cât, în primăvară, CET-ul va trebui să achiziţioneze de pe bursă nu mai puţin de 600.000 de certificate...

Marea ciubucăreală

Găurile mari provocate de vânzarea sub preţul de cost şi contractele păguboase au fost dublate de altele, multe şi mici. "Indiferent că e vorba de electricieni, instalatori sau sudori, CET-ul are cei mai buni meseriaşi. Cu muncitori şi materiale din centrală se renovau apartamente, se înlocuiau instalaţii interioare şi se făceau cazane pe lemne pentru casele şefilor", povesteşte liderul sindical Cornel Fofiu (foto).

Ciubucurile au continuat inclusiv în vară, când centrala a rămas fără piese pentru reparaţii fiindcă avea conturile blocate. "Odată am descărcat un transport de materiale. A venit un şef şi a spus: «Proştilor, încărcaţi la loc! Ăsta a venit aici din greşeală». Normal, trebuia să meargă la cineva cu dedicaţie", arată un salariat.

Cu acest sistem de lucru, muncitorii erau mulţumiţi cu o primă la salariu, iar şefii erau fericiţi că îşi rezolvau problemele personale. Numai centrala era păgubită! "S-a ajuns la chestii grele. A dispărut un rotor de moară de 3,5 tone şi un cuptor de 4 tone, şi nimeni nu ştie nimic", spune un muncitor.

Să curgă motorina!

În CET a funcţionat ani de zile şi o reţea de sustragere a motorinei. Dacă şefii furau în hârtii, pontând utilaje defecte ca fiind în funcţiune şi înstăpânindu-se pe combustibil, muncitorii furau în teren, lăsând utilajele să meargă în gol.

La fel ca în mafie, cine ştie tace! Luna trecută, un muncitor care i-a povestit lui Necula cum se fură motorină din buldozerele depozitului de cărbune a ajuns la un pas de concediere. Căci, în loc să organizeze un flagrant, conducerea l-a demascat plimbându-l pe la birouri să dea declaraţii, aşa că şefii l-au sancţionat numai pentru că a ieşit într-o dimineaţă mai repede din schimb, iar colegii i-au promis o bătaie soră cu moartea.

La ce bani sunt în joc, nu e de mirare. "Oamenii «loveau» pe noapte cam 300 de litri de motorină, care era vândută în centrală cu 3,5 lei litrul sau scoasă în canistre. Asta înseamnă peste 10.000 de lei zilnic. Cum să meargă atunci CET-ul?", zice Cornel Fofiu.

Invitaţie la furt

Cum funcţiona şmecheria? Simplu. Un buldozer din depozitul de cărbune consumă în sarcină circa 30 litri de motorină pe oră. Pentru că durata de funcţionare este monitorizată cu ceasuri, acesta era lăsat să meargă în gol, când arde doar 7 litri pe oră, iar diferenţa economisită se împărţea între şefi şi muncitori. Pentru că stivele de cărbune sunt cărate non-stop pe benzile transportoare munca nu poate fi normată, iar staţionarea utilajelor nu poate fi descoperită fără un control permanent.

Într-o asemenea situaţie, paguba centralei este întreită: o dată din valoarea motorinei furate, apoi prin munca nefăcută, iar apoi pentru semnalul negativ, de invitaţie la furt, dat angajaţilor. Nu de alta, dar în CET circulă încă vorba că fiecare trăieşte de unde munceşte. Atâta vreme cât mai are unde...

Conştient de situaţia din CET, administratorul special Stănel Necula a cerut un audit Casei de Insolvenţă Transilvania, cea care asistă Electrocentrale în efortul de redresare.

"Specialişti din afara CET-ului sau a Primăriei vor face o expertiză pe management şi contabilitate şi vor încheia un raport de cauze, din care să rezulte cauzele care au adus societatea în această situaţie", explică Necula. Documentul va sta la baza planului de reorganizare care urmează să fie prezentat creditorilor cel târziu în aprilie 2014.

În cazul în care auditul va scoate la iveală nereguli în gestionarea centralei, conducerea municipalităţii e hotărâtă să apeleze la instituţiile abilitate pentru recuperarea prejudiciului. "Nu avem ce discuta. Faptele de natură penală vor fi reclamate  instituţiilor statului", promite primarul Ilie Bolojan.