Nu prea cred în efectul benefic al subvențiilor, mai ales dacă se aplică otova. Subvenția la electricitate, de exemplu, n-a făcut decât să-i îmbogățească pe băieții deștepți, înfipți cu toții pe filiere politice.
Cea mai vizibilă și sensibilă zonă este, în Oradea, termoficarea. Primăria dă subvenții din impozitele tuturor orădenilor, dar numai jumătate din oraș beneficiază de ele, cei care se încălzesc pe gaz sau pe lemne nu primesc niciun ajutor. E drept că locatarii de la blocuri sunt consumatori captivi, dar poate numai cei defavorizați ar trebui ajutați. Nu-i totuna să primească subvenție cel care are Mercedesul jos în parcare, la fel ca bătrânul căruia nu-i ajunge pensia pentru medicamente.
Și apropo de parcări, aici Primăria e chiar generoasă cu șoferii. În centrul orașului s-a închis capitolul parcărilor: sunt suficiente și asigură servicii confortabile. Nu și cele peste 27.000 de parcări de domiciliu, așa că-i o veșnică bătălie pe ele.
Un abonament pe un an costă 160 lei, ceea ce înseamnă mai puțin de 50 de bani pe zi. Dacă ținem cont că parcările roșii din centru costă 8 lei ora, suma cerută pentru locurile de domiciliu mi se pare ridicolă. În alte orașe prețul anual a trecut de 400-500 lei.
Eu nu zic că din asta se poate îmbogăți Primăria, dar dacă chiar vrem să trecem la faza parcărilor subterane sau supraetajate și în cartiere, cu precădere în Nufărul și Rogerius, care sunt cele mai aglomerate, trebuie să strângem bani pentru a le face. La un abonament de 300 lei pe an, Primăria ar strânge peste 8 milioane lei, destul ca să se poată apuca de parcări în cartiere. Totul e ca banii să meargă țintit spre ele.